Românii folosesc tot mai des cardul la cumpărături, iar această tendinţă a dus la scăderea valorii medii a unei tranzacţii cu cardul, a afirmat Cosmin Vladimirescu, country manager al MasterCard România, în cadrul emisiunii ZF Live.
„Acum zece ani oamenii nu plăteau cu cardul decât atunci când îşi luau un televizor, dar acum fac tranzacţii şi de 2,5 lei. Avem de-a face cu creşterea numărului de tranzacţii la POS şi o scădere a valorii medii a unei plăţi“, a spus Cosmin Vladimirescu.
Şeful MasterCard spune că anul trecut s-au cumpărat cu cardul ceasuri, bijuterii, dar şi un SUV, al cărui preţ a fost de aproape 80.000 de euro.
Plăţile efectuate cu cardul la POS în România au crescut anul trecut cu 25% faţă de anul anterior şi au ajuns la 48 miliarde de de lei. Cu toate acestea, tranzacţiile cu cardul au pondere încă scăzută în totalul plăţilor, de 6-7%, potrivit datelor înaintate de Cosmin Vladimirescu. În Uniunea Europeană, media plăţilor electronice este de 22-23%, ceea ce plasează România şi Bulgaria la coada clasamentului în ce priveşe plata cu cardul.
„România trebuie să prindă din urmă UE, unde media este de 22-23%. Suntem la acest nivel din cauza ţărilor ca România şi Bulgaria, care scad foarte mult media. Sper să ajungem şi noi la această pondere în cinci ani. În ţări precum Polonia, de exemplu, 25% din totalul plăţilor sunt efectuate cu cardul, în timp ce în ţările nordice plăţile electronice depăşesc 95%.“
Cele mai multe plăţi cu cardul se efectuează în Bucureşti, fiind urmat de celelalte oraşe mari din ţară, precum Cluj, Braşov, Iaşi, Constanţa sau Ploieşti. De altfel, 90% dintre plăţile electronice au loc în marile oraşe ale ţării.
„Au crescut plăţile făcute de români în străinătate cu cardul. Avem de-a face cu un segment de clienţi premium, foarte bine educaţi, care au bani în conturi, călătoresc mult şi plătesc cu cardul“.
Numărul POS-urilor este în creştere, ca urmare a legii cashback intrate în vigoare anul trecut, care obligă comercianţii cu cifre de afaceri de peste 10.000 de euro pe an să instaleze terminale POS şi să elibereze clienţilor, la cerere, numerar de până la 200 de lei.
„Băncile au o creştere a solicitărilor de instalări de terminale POS. Există acum o iniţiativă care îşi propune să reanalizeze plafonul peste care comercianţii să accepte carduri. Sunt voci care spun că POS-urile sunt scumpe, iar plafonul nu trebuie schimbat. O treime dintre comericianţi nu intră sub plafonul de 10.000 de euro pe an“.
Preţurile POSâurilor au scăzut, ajungând de la 300-400 de euro, la 150-250 de euro o unitate.
Legea cashback este benefică mai ales pentru populaţia din mediul rural, unde nu este rentabil pentru bănci să instaleze bancomate.
În ce priveşte cardurile contactless, ponderea acestora a ajuns la 60% din totalul cardurilor emise, susţine Vladimirescu. Oamenii plătesc contactless din ce în ce mai mult, deoarece este mai rapid şi simplu, nefiind necesară introducerea cardului în POS şi a codului PIN pentru tranzacţii de maximum 100 de lei.
„Rata de penetrare la comercianţi a cardurilor contactless este aproape 100%. Este foarte important şi pentru client, pentru că nu mai dă cardul din mână, nu mai introduce PINâul până la 100 de lei, este mult mai simplu şi facil, iar comerciantul îşi fluidizează fluxul. Lumea plăteşte cu cardul, se făceau cozi, plăţile contactelss sunt mult mai rapide, rata de absobţie a fost foarte bună“.
La finalul anului 2016, în România erau 16 milioane de carduri, însă doar 11,8 milioane sunt active, adică sunt folosite în mod frecvent de deţinători. Mastercard susţine că şi-a crescut portofoliul de carduri cu 30% în perioada 2011â2016, fără a preciza însă numărul de carduri pe care le are în portofoliu.