"Economia subterană reprezintă una dintre principalele bariere pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile şi este susţinută de plăţile în numerar, plăţi care sunt total netransparente. Relaţia invers proporţională între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice şi economia subterană este evidentă la nivel european. Pieţele mature, cu un grad înalt de dezvoltare a plăţilor electronice, au o economie subterană între 8%-10%. În România, o ţară care este încă marcată de economia subterană, 28% din PIB-ul ţării, respectiv aproape 30 miliarde de euro se duc în economia subterană", a afirmat Creţu joi, într-o conferinţă organizată de Visa şi Ziarul Fianciar, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieţei de carduri.
Referitor la plata taxelor locale, el a arătat că, dacă s-ar ajunge la un grad de 30% din venituri colectate prin plăţi electronice, s-ar economisi cheltuieli de administrare de circa 23 milioane de lei, iar veniturile ar putea creşte până la 750 milioane lei.
Totodată, Creţu a menţionat importanţa implementării agendei digitale în perioada următoare, care va permite dezvoltarea comerţului electronic, acesta având cea mai mare creştere pe segmentele de produse.
De asemenea, agenda digitală va permite creşterea încrederii în serviciile digitale, având în vedere că în comerţul electronic numai 10%-15% dintre plăţi sunt efectuate cu cardul, în timp ce 85%-90% se plăteşte în regim ramburs.
"Trăim vremuri interesante, în care domeniul plăţilor este marcat profund de impactul tehnologiilor noi, tehnologii care costă. Trăim vremuri noi, care sunt marcate de o scădere a profitabilităţii unor surse de venituri, în care reglementarea intră foarte adânc pe industria noastră şi în care giganţii tehnologiei, precum Apple, Google, Facebook sau Amazon au rezolvat enertainment, social media etc şi vin să "rezolve" şi industria plăţilor. Şi în acelaşi timp sunt milioane şi milioane de start-up-uri care dezvoltă imediat soluţii rapide cu care câştigă încrederea clienţilor noştri", a mai spus directorul Visa.
În acest context, el a subliniat că multe bănci se întreabă dacă mai merită să rămână în acest domeniu, dacă pot concura cu cele 120 miliarde dolari ale Apple, cu oamenii din garaj, care în cinci luni realizează soluţii care "fură" clienţii, pentru că aceştia caută soluţii prietenoase.
"Şi noi credem că da, pentru că 70% la nivel european sunt încă plăţi în numerar, în România nu mai vorbesc, sunt 95%. (...) Vom fi poate mai mulţi parteneri, cu start-up-uri, cu Apple, cu Samsung alături de noi, dar în final ar trebui să ne focusăm pe a oferi clienţilor o experienţă mult mai simplă, mai uşoară de a cumpără lucruri. Avem doar 20 de ani (a industriei cardurilor - n.r.), abia ni s-a dezvoltat musculatura, de-abia am devenit înţelepţi", a conchis Creţu.
