Şedinţa Consiliului ASF de astăzi în care s-a discutat falimentul Carpatica Asig, companie cu afaceri de 130 de mil. euro pe an şi 500 de angajaţi, s-a încheiat, consiliul ASF hotărând intrarea în faliment al asigurătorului sibian. Astfel, potrivit surselor ZF, şapte din cei nouă membri ai Consiliului au fost pentru faliment, în timp ce doi au votat împotriva dizolvării.
Cei nouă membri ai Consiliului ASF care au votat azi falimentul Caraptica Asig sunt Mişu Negriţoiu (preşedinte), Cornel Coca Constantinescu, Marius Vorniceanu, Mircea Ursache şi Ion Giurescu (vicepreşedinţi)- şi patru membri neexecutivi respectiv Gheorghe Marcu, Albin Biro, Dan Armeanu şi Gabriela Boca.
Falimentul Capatica Asig este al doilea cel mai mare după falimentul Astra Asigurări, companie cu afaceri de 200 de mil. euro anual. Având în vedere că cele companii aveau afaceri cumulate de peste 300 mil. euro, aceasta înseamnă că 15% din piaţa de asigurări cu o valoare de 2 miliarde de euro pe an şi aproape 40% din piaţa RCA intră în faliment.
Ambele companii cu capital autohton au fost într-o formă sau altă sub supravegherea ASF în ultimii 2 ani şi având în vedere că poliţele de asigurări au o scadenţă anuală se pune întrebarea de ce portofoliile nu s-au putut ajusta prin majorări repetate de prime astfel încât să poate fi constituite din timp rezervele.
Atât în cazul Astra, cât şI în cazul Carpatica, ASF a invocat nesatisfacerea cerinţelor de prudenţialitate privind capitalul şi solvabilitatea, dar nu a luat nicio măsură pentru restructurarea portofoliului şi reducerea cheltuielilor. în ambele cazuri nu este clar de ce nu au fost luate măsuri pentru restructurarea portofoliului şi reducerea cheltuielilor şi s-a cerut numai aport de capital.
Carpatica Asig avea la finalul anului trecut un capital de doar 23 de milioane de lei, adică de 26 de ori mai puţin decât primele subscrise. ASF i-a cerut majorarea capitalului cu aproape 100 de mil. euro, măsură care ar fi redus raportul prime –capital la 1,4%. în cazul Astra capitalul era de patru ori mai mic decât subscrierile, iar cerinţa de capital a ASF se ridica la aproape 200 de mil. euro.
Media în piaţă a raportului dintre prime subscrise şi capital este de puţin peste 2%, un raport mult mai mare se remarcă însă în cazul Allianz-ţiriac, cel mai mare asigurător local. Allianz a vândut anul trecut poliţe cu o valoarea de 11 ori mai mare decât a capitalului subscris.
Falimentul Capatica Asig este al doilea cel mai mare după falimentul Astra Asigurări, companie cu afaceri de 200 de mil. euro anual. Având în vedere că cele companii aveau afaceri cumulate de peste 300 mil. euro, aceasta înseamnă că 15% din piaţa de asigurări cu o valoare de 2 miliarde de euro pe an şi aproape 40% din piaţa RCA intră în faliment.
Ambele companii cu capital autohton au fost într-o formă sau altă sub supravegherea ASF în ultimii 2 ani şi având în vedere că poliţele de asigurări au o scadenţă anuală se pune întrebarea de ce portofoliile nu s-au putut ajusta prin majorări repetate de prime astfel încât să poate fi constituite din timp rezervele.
