Bănci și Asigurări

ZF Bankers - prima zi. Băncile mai au de curăţat neperformante: în bilanţuri mai sunt „schelete“ de 5-6 miliarde de euro pe corporate

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Anelis Baciu, Roxana Rosu, Cristina Bellu

29.06.2016, 00:07 1212

Evenimentul a fost organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, pwc, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri.

„Băncile mai au în bilanţuri credite neperformante de 5-6 mld. de euro, în special pe corporate. Aceste credite neperformante vor ieşi la vânzare în următorii ani. În orice economie şi în orice sistem bancar există credite neper­formante, problema ţine de procentul acestora. Un nivel rezonabil pentru România este de sub 10%“, a precizat Speranţa Mun­teanu, partener la firma de audit şi consultanţă KPMG.

În prezent sistemul bancar a ajuns la o rată de neperformanţă de 13-14%, după ce în 2014 pon­derea creditelor rele în total credite ajunsese la un vârf de 25%. Anul viitor însă bancherii antici­pea­ză intrarea ratei NPL sub 10%, după ce anul acesta vor fi vândute neperformante de 2,5 mld. euro.

„Cred că anul viitor vom ajunge la o rată normală de NPL-uri pe piaţă, sub 10%, băncile s-au cam curăţat. Pe retail curăţarea este finalizată. În 2017 vor fi scoase tot în jur de 2,5 mld. euro, iar în 2018 mă aştept la circa 1-1,5 mld. euro“, a spus Victor Angelescu, country manager al APS România. Firma cehă de recuperare de creanţe APS este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de profil şi are în portofoliu circa 4 mld. euro de credite neperformante, dintre care 3 mld. euro sunt în zona corporate.

Potrivit lui Angelescu, din valoarea nominală a creditului se recuperează circa 30-40% pe retail, în timp ce pe corporate valoarea recuperată este mai mică, undeva la 20-25%.

Afacerile antreprenoriale au generat cele mai multe bătăi de cap bancherilor în criză, rata creditelor neperformante în rândul IMM-urilor fiind de peste 50%. Una dintre cauzele acestei situaţii a fost reacţia târzie a antreprenorilor şi a băncilor în luarea deciziei de restructurare.

„Reacţia de a lua măsuri de restructurare este târzie, în afara faptului că sistemul de insolvenţă în România este greoi. Sunt foarte puţine reuşite, 3-4% din cazuri. Şi băncile au partea lor de vină în tot acest proces de restructurare, începând de la evaluarea garanţiilor, evaluarea businessurilor şi modul de restructurare a acestora“, a punctat Speranţa Munteanu.

Una din greşelile bancherilor în anii de criză a fost faptul că au mizat foarte mult pe active şi garanţiile imobiliare aduse de clienţi, punând un accent redus pe capacitatea de generare de cash flow a companiilor.

„În perioada de boom băncile s-au îndrăgostit de active, de aceea apreciau foarte mult garanţiile clienţilor. Ceea ce au uitat însă este că rambursările se fac din cash flow. Colateralul se valorifică însă foarte greu“, a menţionat Andrei Burz-Pinzaru, partener la Reff & Asociaţii.

Bancherii spun însă că şi-au învăţat lecţiile şi sunt acum mult mai atenţi la riscurile pe care şi le asumă. De altfel, prudenţa acestora se vede în producţia nouă de credite, în cazul căreia rata de neperformanţă tinde către zero.

„Multe businessuri au picat pentru că antreprenorii au băgat banii în active, au cumpărat clădiri, terenuri care nu produc venit şi nu au mai putut duce mai departe businessul. Rata de default tinde spre zero în cazul creditelor noi, băncile sunt mult mai senzitive la risc în prezent“, a declarat vicepreşedintele pe risc al Bancpost, Codin Năstase.

Creditarea de retail, adică liniile de finanţare pentru populaţie şi companii mici şi mijlocii (IMM-uri), are cel mai mare potenţial de creştere în bilanţurile băncilor, evoluţia acestei fiind estimată să depăşească creditarea companiilor, unde piaţa este mult mai restrânsă. Deocamdată însă creditarea de retail este blocată parţial în condiţiile în care legea dării în plată a trimis vânzările de împrumuturi imobiliare în picaj.

„Este un blocaj în creditarea de retail pe zona ipotecară. Dacă o bancă mare din sistem dă doar câteva credite, aşa cum se întâmplă şi în cazul nostru, este clar un blocaj în piaţă“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte pe retail în cadrul BCR.

Vânzările de credite ipotecare standard s-au redus substanţial după majorarea avansului de la 10-15% la circa 30-35% în prezent ca urmare a introducerii legii privind darea în plată. Scăderea vânzărilor de credite ipotecare a determinat BRD, a doua cea mai mare bancă din piaţa locală în funcţie de active, să analizeze posibilitatea reducerii avansului.

„Analizăm posibilitatea de a reduce avansul de la 35% în prezent. Vrem să vedem unde ne-am putea poziţiona cu avansul pentru ca un credit ipotecar să fie suportat de clienţi, iar noi să ne putem acoperi riscul de a primi casa sau terenul înapoi. Este o analiză fină, trebuie să identificăm foarte bine tipologia clientului înainte de a lua o decizie“, a declarat Gheorghe Marinel, vicepreşedinte pe retail în cadrul BRD SocGen.

 

 
 

Bogdan Olteanu

viceguvernatorul BNR

- Pe termen lung Europa trebuie să se redefinească, întrucât şi-a pierdut o bună parte a puterii economice, a pierdut un partener important prin decizia britanicilor de a se retrage din Uniunea Europeană.

- Sunt trei paliere în ceea ce priveşte România când ne raportăm la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană: pe termen scurt, care ţine în special de pieţele financiare, pe termen mediu şi lung, care ţine în special de termen politic.

- Vor exista consecinţe economice în întreaga lume. Azi nu se vede direct faptul că ratingul Marii Britanii a scăzut cu două niveluri. Nu se vede pentru că pieţele sunt inundate cu lichidităţi. Din acest punct de vedere, în România vor fi consecinţe limitate.

 

 

Dan Pascariu

preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit

- Prima concluzie care poate fi trasă după rezultatul referendumului din Marea Britanie este că partidele marginale, deşi s-ar putea să nu aibă niciodată şansa să ajungă la putere, pot să schimbe în mod definitoriu agenda politică.

- S-au văzut şi în România partide care au susţinut darea în plată. Al treilea lucru, felul în care se înţelegea ideea de libertate. Despre asta s-a discutat, există această revoltă faţă de Uniunea Europeană.

- A fi în UE înseamnă mai multă libertate decât mai multe resurse. Marea majoritate a deciziilor din UE se iau în urma unor negocieri îndelungate, prin consens. Decizia legată de Brexit a fost luată de 36% din electoratul britanic.

 

Omer Tetik

CEO, Banca Transilvania

- Nu vedem o schimbare în comportamentul clienţilor după Brexit şi, pe termen mediu şi lung, nu vedem provocări mari pentru România, ci mai mult oportunităţi.

- Suntem o bancă listată, avem investiţii în instrumente financiare. Noi venim dintr-o piaţă emergentă. Trebuie să fim calmi. Investitorii locali şi străini au dat un vot de încredere, România a fost cel mai puţin impactată. Să măsurăm riscurile de care ştim şi să vedem cum putem folosi unele provocări ale crizei.

- Banca Transilvania este singura bancă cu capital privat românesc, a avut o creştere constantă, s-a extins nu doar în oraşe mari, ci şi în oraşe mai mici, a intrat pe zona de IMM.

- Prezenţa locală este foarte importantă. 30% din portofoliul de credite al Băncii Transilvania este pe IMM.

 

 

Dragoş Popa

director departament companii multinaţionale, Citi România

- Rolul băncii este de a amplifica cererea solvabilă, nu de a crea cerere din partea companiilor.

- Fără capital, condiţii create de stat, fiscalitate, infrastructură, noi nu putem să stimulăm din neant crearea unor companii finanţabile.

- Consider că dacă există potenţial de creştere viabilă m-aş mira ca băncile să nu acorde finanţare. Există lichiditate în piaţă, există apetit de finanţare din partea băncilor, dacă există proiecte transparente, înaintate de companii cu bilanţuri bune, nu cred că nu vor fi finanţate.

 

Tibor Pandi

CEO, Citi România

- Impactul Brexitului asupra pieţei financiare locale a fost mai redus decat turbulenţele din China.

- Volatilitatea de acum a fost mult mai mică decât în februarie. CDS-ul s-a mişcat foarte puţin. Nu văd impact pe ţările din Europa Centrală şi de Est.

- Următorii doi ani sigur vor fi caracterizaţi de incertitudine, pentru că nu se ştie cum vor arăta acordurile de comerţ liber şi de circulaţie a forţei de muncă.

- Trebuie să ne pregătim pentru o volatilitate continuă. Acesta este noul normal. Pieţele financiare descoperă noul echilibru.

- Este clar că suntem într-o competiţie mai intensă pentru companiile bune de pe piaţă, care sunt mai puţine.

 

 

Diana Coroabă

partener, PwC România

- Băncile încearcă să stimuleze sectorul de retail, sunt foarte multe programe de fidelizare derulate împreună cu retaileri cu acumulare de puncte de fidelitate pentru plăţi cu cardul şi mai nou cu telefonul mobil.

- Avem foarte mult cash în economie. Ţările bancarizate au ajuns la un grad mare de bancarizare şi pentru că au fost interzise unele tranzacţii cu cash.

- O tendinţă pe retail banking - nu doar la industrii financiare - e foarte eficientă la instituţiile financiare - stimularea fortei de vânzări a dealerilor şi retailerilor - protocoale - dacă forţa de vânzare face referinţa la vânzare de produse bancare şi se îndeplineşte volumul de vânzări, industria acordă corect tichete cadou sau sume de bani.

 

 

Cristian Sporiş

vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank

- România se află în prezent într-o fereastră de oportunitate nemaivăzută, în contextul în care dobânzile sunt aproape de zero, preţul mărfurilor este la jumătate faţă de anii trecuti, deficitul bugetar este aproape de zero, iar deficitul de cont curent nu există.

- Nu ne-am mai întâlnit niciodată cu această oportunitate. Ce trebuie făcut acum? Politicienii trebuie să stea deoparte, să nu aibă iniţiative. Antreprenorii, mediul privat se vor descurca şi vor apărea şi investiţii.

- Politicienii vin cu iniţiative care dau peste cap lucrurile. Tăierea TVA a stimulat cererea, când de fapt ar fi fost necesară stimularea ofertei. Ne plângem apoi că am devenit o piaţă de consum.

 

 

Bogdan Neacşu

vicepreşedinte risc, Garanti Bank

- Companiile multinaţionale sunt foarte atente la mediul local şi am primit un vot de încredere pentru că pieţele sunt stabile.

- Corporaţiile preferă băncile pentru că primesc soluţii customizate. Pe de altă parte, piaţa de capital a fost percepută ca un teren de gambling, s-a mai schimbat percepţia, dar nu suficient.

- Trebuie să ne ducem în ţară după clienţi, nu doar analizând indicatorii de business. Statul trebuie să fie participant activ. Trebuie stimulat capitalul autohton, găsită o soluţie optimă pentru a dezvolta piaţa.

- Pe viitor mă aştept ca Fondul de Garantare a Creditelor să îşi redefinească strategia. Mă aştept ca CEC şi EximBank să stimuleze capitalul local.

 

 

Steven van Groningen

CEO, Raiffeisen Bank România şi preşedinte CPBR - Patronatele Bancare

- România se află în faţa unei oportunităţi de a atrage investitorii străini, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar ceea ce îi trebuie este un cadru legislativ atractiv.

- Oportunitatea există de mult, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru, noi introducem legi care se aplică retroactiv.

- În România se vorbeşte de tot ceea ce contribuie la un mediu incert, de ceea ce afectează încrederea în bănci, de exemplu darea în plată. Nu se vorbeşte de creşterea accesului la finanţare al IMM-urilor, de ieftinirea serviciilor bancare, de îmbunătăţirea accesului la finanţare în mediul rural.

 

 

Adrian Vascu

senior partner, Veridio

- Multe colaterale au la origine un raport de evaluare, care a stat istoric în bătălia dintre risc şi comercial la nivelul băncilor.

- Sistemul bancar seamănă cu cel sanitar, care funcţionează prea puţin pe prevenţie. E nevoie şi de prevenţie în cazul antreprenorilor, să se pregătească înainte de a ajunge cu probleme la bancă.

- De trei ani se face o curăţenie a valorii portofoliilor. Sunt discuţii şi la nivel european privind regulile în domeniu, pe asset quality review.

- Evaluatorilor li se cere valoarea de piaţă, cu cât ar putea ajunge cumpărătorul la un deal. În România nu există o piaţă pentru valoarea de lichidare a bunurilor. E important să fii atent ce active iei în garanţie acum.

 

Dana Demetrian

vicepreşedinte retail, BCR

- Există un blocaj în creditare. Dacă o bancă mare din sistem dă doar câteva credite, e clar un blocaj în piaţă.

- Dacă băncile se uită la latura socială, la fel trebuie să facă şi politicul. Trebuie să stabilizăm piaţa.

- Numărul de agenţii la suta de locuitori este mai mare decât în România, în Franţa, Spania. Cred că suntem la un număr sustenabil pentru o populaţie ca România.

- Gradul de bancarizare e la 60%, departe de alte ţări. Pentru a creşte e nevoie de un prim contact cu clientul, iniţial în agenţie.

- O bancă universală trebuie să îşi adapteze canalele prin care se adresează clienţilor. Băncile investesc şi încearcă să aducă inovaţie.

- Dacă nu facem educaţie financiară, putem investi miliarde, dar nu vom ajunge unde vrem.

 

Gabriela Gavrilescu

vicepreşedinte corporate, BRD – SocGen

- Firmele au o problemă legată de calificare la finanţarea pe piaţa de capital, la fel ca la finanţarea bancară. A credita mult sau puţin e o problemă a economiei. Gradul de intermediere financiară este în scădere.

- Pe corporate vedem o finanţare mai puţin uniformă, unele sectoare sunt bine finanţate, unele tipuri de companii mai bine decât altele.

- Sunt trei feluri de finanţări care pot coexista: bancară, pe piaţa de capital şi companii multinaţionale care au acces şi la alte formule de finanţare decât cele din România.

- Nu doar ideea de afaceri contează în finanţare. Trebuie să ne uităm la un coş de criterii: capitalul, modelul de business, strategia, ce vrea o companie să facă în viitor, planul de dezvoltare, cât e de sustenabil, cum se traduce în cash flow.

 

Speranţa Munteanu

partner, KPMG

- Una dintre lecţiile creditelor neperformante este că antreprenorii români îşi recunosc dificultăţile în care intră companiile lor târziu şi de aceea iau măsuri de restructurare mult prea târziu, după doi ani.

- Băncile au şi ele partea lor de vină în tot acest proces de restructurare, începând de la evaluarea garanţiilor, evaluarea businessurilor şi modul de restructurare a acestora.

- Faptul că multe businessuri nu s-au restructurat cum ar fi trebuit se datorează şi faptului că băncile au acceptat cu foarte mare dificultate căderea şi au presat pentru remunerare la nişte valori neadevărate.

- N-am văzut niciodată băncile presând pentru o valoare mică. Am văzut tot timpul băncile presând pentru valoare comercială, pentru o valoare mare.

 

Gheorghe Marinel

vicepreşedinte retail, BRD – SocGen

- BRD, a doua cea mai mare bancă locală după active, analizează posibilitatea de a reduce avansul la creditele ipotecare standard de la nivelul de 35% din prezent.

- Analizăm posibilitatea de a reduce avansul. Vrem să vedem unde ne-am putea poziţiona cu avansul pentru ca un credit ipotecar să fie suportat de clienţi, iar noi să ne putem acoperi riscul de a primi casa sau terenul înapoi.

- Nu cred că vom ajunge la un grad de automatizare foarte ridicat în cinci ani.

- O bancă de retail sau universală trebuie să ofere clienţilor toate canalele de comunicare, iar clientul va alege modalitatea pe care o doreşte.

- Nu cred că vom ajunge la dobânzi negative în România, iar băncile să plătească clienţii pentru a cumpăra credite.

 

Victor Angelescu

country manager, APS România

- Cred că anul viitor vom ajunge la o rată normală de NPL-uri pe piaţă, sub 10%.

- Până acum 2-3 ani creditele de retail neperformante s-au curăţat. Diferenţa dintre un fond de investiţii şi o bancă este psihologică. După ce cumpărăm un portofoliu de credite vin foarte mulţi să discute cu noi şi spun că în sfârşit au cu cine discuta. Poate bancherii sunt mai reticenţi, iar noi mai prietenoşi şi căutăm soluţii împreună.

- Trebuie să nu mai repetăm greşelile din trecut.

- Avem 4 mld. euro în portofoliu, peste 70 de portofolii de credite. Pe retail se recuperează 30-40% din valoarea nominală a creditului. Pe corporate, mai puţin, 20-25%.

- Majoritatea companiilor au o problemă de management. De multe ori businessul iniţial a fost bun, dar a fost tras în jos de alte afaceri.

 

Titus Grecescu

processing director, Net Team SRL

- În cinci ani clientul va interacţiona mult mobile cu banca, de pe telefon, iar în bancă va fi recunoscut automat de operator prin tehnologie.

- Este foarte greu să faci business cu băncile azi, când ele sunt agresate de Brexit, de darea în plată, de reglementator. Numărul de sucursale cred că se va conserva. Clientul de retail se simte confortabil dacă poate discuta cu un bancher.

- Relaţia de creditare se va face pe net. Băncile nu vor pierde afaceri, ci se vor transforma. Clientul va putea lua un credit pe site-ul băncii şi va primi banii în câteva zile. Aplicaţia pe web va avea o acoperire legală.

- Media la cardurile de credit este 23% acum.

 

Andrei Burz-Pinzaru

partener, Reff & Asociaţii

- În perioada de boom băncile s-au îndrăgostit de active, de aceea apreciau foarte mult garanţiile clienţilor, însă au uitat că rambursările se fac din cash flow. Colateralul se valorifică foarte greu.

- În criză s-a ajuns la o neîncredere maximă între bancă şi client, iar primul pas pe care debitorul a trebuit să-l facă a fost să câştige încredere.

- Una din lecţiile învăţate în criză de bănci este aceea de a înţelege şi a cunoaşte foarte bine businessul clientului aflat în procedura de restructurare.

 
 

 

Codin Năstase

vicepreşedinte risc, BancPost

- Rata de neperformanţă în cazul creditelor noi acordate tinde spre zero, în condiţiile în care bancherii sunt foarte atenţi la risc.

- Una din lecţiile crizei este că antreprenorii români s-au îndrăgostit foarte mult de active, iar businessurile au picat pentru că antreprenorii au folosit banii şi i-au băgat în active. Au cumpărat terenuri, clădiri care nu produc venit şi nu au putut duce mai departe businessul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO