"Este o ipocrizie de proporţii să plătim primari, prefecţi, miniştri la nivelul actual şi să ne aşteptăm ca ei să nu-şi completeze veniturile din fel de fel de artificii pe care le fac atunci când au putere de decizie asupra cheltuirii banului public. Când ministrul sănătăţii este plătit la nivelul unui rezident dintr-o clinică privată, nimeni nu mă poate convinge că realitatea nu este trucată. Putem să ne facem în continuare că nu vedem lucrurile acestea, dar trebuie să ne asumăm că la un moment dat vom primi, într-o formă sau alta, şi nota de plată", spune Dragoş Dinu, partener al companiei de consultanţă Link Resource şi fostul şef al companiei farmaceutice A&D Pharma.
Mai puţin de 4.200 de bugetari câştigau peste 8.000 de lei brut/lună (1.800 euro) în octombrie anul trecut, potrivit celei mai ample anchete realizate anual de Institutul Naţional de Statistică.
Eşecul legii salarizării, intrată în vigoare încă de la 1 ianuarie 2010, care nu a reuşit să rezolve anomaliile din sistemul bugetar, se va transpune şi în bugetul pentru 2012 dacă Guvernul nu va găsi modalităţi prin care să eficientizeze activitatea în sectorul public şi să reducă gradul de corupţie de la cel mai înalt nivel din administraţie. Cazuri de luare sau dare mită, spălare de bani sau şantaj în rândul baronilor locali sau în rândul înalţilor funcţionarilor publici sunt relatate aproape în fiecare zi în presă.
Primarul Clujului, Sorin Apostu, este arestat pentru fapte de corupţie, fiind acuzat că, prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei sale, primea bani de la companii pentru diverse servicii. De asemenea, într-o altă stenogramă dintre doi oameni se vorbeşte despre faptul că un funcţionar public "nici nu se scoală din pat" pentru 50.000 de euro. Se discuta de 100.000 de euro pentru a se facilita onorarea unor obligaţii ale statului către o firmă privată. Acest caz arată modul în care statul, prin funcţionarii lui, intervine în contracte şi plata unor obligaţii şi că nu depinde de ceea ce s-a stabilit în contract, ci de pixul unui funcţionar.
Un ministru câştigă cât un absolvent de Politehnică
Dacă nu ar beneficia de alte surse de venit, obţinute pe baza funcţiei de la stat, atunci nu ar mai sta în sistemul public. Un ministru cu 10 sau 20 de ani de experienţă câştigă mai puţin de 1.000 de euro pe lună, bani pe care o companie din mediul privat (cum este, de exemplu, cazul firmelor din IT) îi oferă unui tânăr absolvent de Politehnică, proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii şi care este la primul job. Până şi un director de fabrică din provincie câştigă 4.000- 5.000 de euro pe lună, în timp ce într-o multinaţională salariile directorilor sunt cuprinse între 7.000 şi 10.000 de euro pe lună. În aceste condiţii, cum poate un ministru sau un primar care au anual bugete de sute de milioane de euro pe mână să trăiască cu un salariu atât de mic?
"Eu cred să se poate trăi binişor cu 5.000 de lei pe lună, mai ales dacă mai există un al doilea salariu în familie. Trebuie avut în vedere că, de multe ori, miniştrii sau primarii mai au şi anumite sume de care pot beneficia cum ar fi: maşina de serviciu (deci transportul zilnic ar fi asigurat), diverse mese de protocol, câştiguri din diurne (mai ales externe) etc. Deci cei 5.000 de lei pot fi chiar o sumă uşor mai mare. Salariul unui om cu rang mare în stat nu trebuie să fie mic, nu trebuie să fie nici printre cele mai mari din economie", spune Vladimir Sterescu, country manager al furnizorului de servicii de call-center Computer Generated Solutions (CGS).
În opinia sa, înalţii funcţionari publici trebuie să fie nişte oameni care lucrează în folosul populaţiei şi al comunităţii, care să aibă un salariu decent şi un nivel de trai decent. "Pentru a diminua corupţia, mi-aş plăti mult mai bine miniştrii şi primarii, dar şi oamenii din organizaţiile lor. Apoi cred că legea ar începe să fie aplicată de mult mai mulţi. Poate aşa lucrurile ar începe să funcţioneze", mai spune Sterescu.
Salarizarea în sectorul public trebuie făcută după domeniul de activitate
Problema nu e la salarizarea miniştrilor, care îndeplinesc o funcţie politică temporară, ci la înalţii funcţionari publici de carieră, la experţii care foarte uşor migrează către mediul privat, este de părere Sorin Ioniţă, analist în cadrul organizaţiei Expert Forum (EFOR), expert în dezvoltare locală şi bugete.
"Într-un fel trebuie plătit un funcţionar din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi în cu totul alt fel trebuie plătit un funcţionar de la Agenţia Nucleară, a cărui valoare pe piaţă este mai mare. Chiar şi Banca Mondială a recomandat să se facă un benchmark în sistemul public de salarizare din sectorul public prin comparaţie cu mediul privat, însă nu numai la nivel de funcţii, ci şi după sectorul în care lucrează. Un profesor care pleacă de la stat la privat nu va primi un salariu semnificativ mai mare, însă un expert în fonduri europene, un matematician, un fizician sigur îşi va găsi un loc de muncă mai bine plătit în privat", explică Ioniţă, care este şi reprezentantul României la Comitetul European Economic şi Social (EESC). El spune că un matematician bine pregătit poate lucra la fel de bine în structurile care se ocupă de pensii şi asigurări sociale de stat din Ministerul Muncii, dar şi în cadrul unei firme private de asigurări.
La stat poţi lua decizii care să influenţeze viaţa a milioane de oameni
"Eu mi-aş dori să ajung să am ocazia să fac schimbări ample şi cu vizibilitate, să văd că milioane de oameni apreciază ceea ce fac. Este de asemenea o ocazie majoră pentru cei care lucrează în aceste poziţii la stat de a învăţa nişte lucruri pe care numai la acel nivel le înveţi. De exemplu, am întâlnit deseori oameni în sistemul privat care au învăţat meserie în sistemul public: acolo te întâlneşti cu toate situaţiile posibile la nivel de industrie/ramură, respectiv ajungi să cunoşti legislaţia pe domeniul respectiv foarte bine", mai spune Sterescu de la CGS.
El spune că unii oameni, ulterior unui job în sistemul public, se duc în domeniul privat unde pot câştiga foarte bine şi pot avea funcţii importante.
"Atâta vreme cât jobul la stat nu ar fi mai mult legat de politică, eu cred că miniştrii/primarii au o ocazie unică de a deveni nişte foarte buni profesionişti. Realitatea este însă, şi este valabil pentru toate ţările cred, că există o dependenţă între a lucra în sistemul public la cel mai înalt nivel şi politică. Cred că politica face ca aceşti oameni să nu mai iasă din sistemul public, beneficiile fiind altele deja", explică Sterescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
