Premierul Emil Boc spune că a doua rectificare bugetară din acest an a vizat majorarea sumelor pentru investiţiile derulate de unele ministere, dar aceste majorări merg, în majoritatea lor, spre plata unor datorii vechi, ceea ce înseamnă că ele nu se vor regăsi în creşterea PIB.
Guvernul a suplinit la rectificarea decisă miercuri seară cu 2,3 mld. lei (700 mil. euro) bugetele unor ministere considerate cheie în derularea investiţiilor statului.
"(...) Al doilea obiectiv al rectificării avizate (a fost) susţinerea investiţiilor, a investiţiilor şi iar a investiţiilor, pentru că ele sunt acelea care, aşa cum am spus, aduc şi generează locuri de muncă şi ne duc la creşterea economică", a susţinut primul-ministru.
Doar că, din datele prezentate chiar de el, reiese că sumele primite în plus de ministere merg, de fapt, spre achitarea arieratelor.
Cel mai mult a avut de pierdut Ministerul Finanţelor (minus 1,1 mld. lei) şi cel mai mult de câştigat Ministerul Sănătăţii. Din cele 1,23 mld. lei primite de Sănătate, peste 40% din sume merg spre plata arieratelor (483 mil. lei), în vreme ce aproape 50% din aceste sume (560 mil. lei) ar urma să acopere venituri luate în calcul iniţial, dar nerealizate de casa de sănătate.
Şi la Transporturi, care au primit 772 mil. lei, 65% din fonduri (500 mil. lei) merg spre plata arieratelor Companiei Naţionale de Căi Ferate şi doar 155 mil. lei sunt destinate continuării investiţiilor începute la Metrorex şi Compania Naţională de Drumuri, în vreme ce alte 82,5 mil. lei merg spre subvenţii de transport pentru elevi, studenţi şi pensionari. La fel, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cele 430 mil. lei primite în plus merg spre achitarea datoriilor vechi pentru modernizarea drumurilor locale, în vreme ce la MApN şi MAI sumele vor merge tot spre achitarea, în principal, a benzinei neplătite.
În august premierul Emil Boc a susţinut că investiţiile statului vor ajunge la finele anului la 36 mld. lei (8,5 mld. euro). La finele lui septembrie cheltuielile de capital (investiţiile statului) ajunseseră la 12,3 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de anul trecut, în vreme ce cheltuielile totale pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) fuseseră de 22,9 mld. lei (5,3 mld. euro), faţă de 19,6 mld. lei (4,5 mld. euro) înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pentru ca investiţiile să ajungă la cele anunţate de premier, în ultimele trei luni Guvernul ar trebui să cheltuiască cu investiţiile, lunar, 4,3 mld. lei (1 mld. euro), în vreme ce media primelor nouă luni a fost de 2,5 mld. lei (590 mil. euro).
Problema cu investiţiile anunţate de Guvern este că, în mare parte, ele sunt destinate, cum s-a întâmplat şi la ultima rectificare, lucrărilor deja efectuate, adică se plăteşte pentru "restanţe".
Astfel, ZF a arătat în urmă cu o săptămână că investiţiile publice reale din semestrul I au reprezentat numai 1,6% din PIB, în timp ce guvernul susţine că sunt la 6,4% din PIB. Investiţiile noi s-au prăbuşit, în realitate, cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut după standardele europene de evidenţă bugetară (ESA 95).
Şi asta pentru că Guvernul face raportări conform aşa-numitelor standarde "cash", în care evidenţele bugetare înregistrează doar fluxurile de bani efectiv plătite - adică o cheltuială de investiţii apare numai atunci când este achitată, în vreme ce, pe metodologia europeană ESA 95, cheltuielile apar în raportările bugetare doar atunci când se înregistrează angajamentul de plată şi se emite factura.
Asta înseamnă că pe hârtie sunt foarte multe programe şi alocări bugetare în creştere, dar în realitate investiţiile noi ale statului sunt puţine. Indiferent de modul de raportare, investiţiile care contează sunt cele care se văd în PIB.
Pe standarde ESA, în primul semestru din 2011 investiţiile publice aveau o pondere de 1,6% din PIB, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 ponderea a fost de 4,3% din PIB. Pe standarde cash, în primul semestru din 2011 ponderea investiţiilor publice era de 6,4%, în creştere faţă de nivelul de 5,5% din PIB din primul semestru din 2010.
Oamenii de afaceri susţin însă că este bine măcar ca statul să-şi plătească datoriile pentru că firmele sunt într-o mare încurcătură când instituţiile de stat nu le achită obligaţiile.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu susţine că sumele în plus obţinute de unele ministere provin de la altele care "au făcut economii", cum ar fi ministerul său care a "economist" peste 1 mld. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
