Buget 2012

Un angajat cu un salariu mediu net pe economie de 1.400 lei lunar plăteşte anual statului cât jumătate dintr-o Dacia Logan

Autor: Iulian Anghel

22.11.2011, 00:00 15833

ZF începe astăzi o campanie referitoare la modul în care vor fi gestionate cele 195 de miliarde de lei (45 mld. euro) pe care Guvernul estimează să le strângă în anul 2012 la bugetul consolidat, după cum indică proiectul legii bugetului. Site-ul www.zf.ro/buget-2012 va fi dedicat acestei teme. Spre ce trebuie îndreptaţi banii? De unde trebuie tăiate cheltuielile nejustificate? Care sunt sectoarele care multiplică banii, drept urmare trebuie privilegiate? De ce ar trebui să existe în administraţie un control riguros al cheltuielilor, aşa cum se întâmplă în companii?

Un angajat cu un salariu mediu net lunar pe economie de 1.400 de lei plăteşte statului, anual, contribuţii şi taxe de 15.000 de lei, adică atât cât o jumătate de Dacia Logan. Cum? Pentru a da angajatului 1.400 lei, lunar, angajatorul plăteşte statului încă 1.000 de lei lunar - contribuţii sociale şi taxe. Deci, cheltuiala sa totală lunară pentru a plăti un salariu de 1.400 lei net lunar este de 2.400 de lei. La acest salariu, virează statului anual 12.000 de lei. Când, cu cei 1.400 de lei angajatul iese la cumpărături, el mai lasă statului, ca TVA, încă aproape un sfert din bani, adică 3.000 de lei anual. Dacă are maşină, pentru fiecare litru achiziţionat plăteşte acciză de 2 lei. Dacă este şi fumător, dă statului 32 de bani pentru fiecare ţigară, ca acciză. Şi încă nu şi-a plătit impozitul la casă şi locul de parcare.

Iată cum ajunge statul să-şi facă socotelile că va încasa din taxe şi impozite, în 2012, 195 miliarde de lei. La toate acestea se mai adaugă şi impozitul pe profit şi alte venituri ale statului.

Câţiva oameni au pâinea şi cuţitul la împărţirea acestui munte de bani. Dar, într-o vreme în care fiscalitatea, mai ales pe muncă, este apăsătoare, din bugetul statului sunt cheltuite sume uriaşe fără să existe o justificare clară şi un obiectiv limpede al cheltuielii. Pentru că nu a existat până acum nimeni care să-i tragă la răspundere pe responsabilii cu gestionarea bugetului pentru modul în care sunt cheltuiţi banii.

Problema bugetului este una esenţială, practic, cu el se deschid şi se închid politicile publice.

O cheltuire corectă a banilor publici ar trebui să plece de la o mai mare transparenţă, arată analistul economic Laurian Lungu. În ce ar consta ea? "Ar trebui să se întâmple ca în companii. Cineva să răspundă pentru modul în care sunt cheltuiţi banii. Dar pentru ca aceasta să se întâmple este nevoie de o transparentizate. De standarde de cost clare care să indice dacă se puteau face economii într-un loc sau altul", arată analistul.

Dar nu se întâmplă aşa. Nu până acum. Ultimul raport al Curţii de Conturi referitor la cheltuirea bugetului se opreşte la anul 2009. Dar aduce în lumină un fapt ce nu mai poate fi tolerat. Iată concluzia documentului: administraţia centrală şi locală a cheltuit, în 2009, cu încălcarea dispoziţiilor financiar-contabile, 9,9 mld. euro (25% din bugetul general consolidat), prejudiciul direct adus bugetului (care trebuie recuperat) fiind de 172,7 mil. euro. Raportului Curţii este realizat în 2010 pe datele bugetului general consolidat din 2009. Dar Curtea se mărgineşte să constate. A răspuns cineva pentru cheltuirea defectuasă a banilor publici? Nimeni.

Dar pe ce se duc cei 195 mld. lei ai statului?

Pe salariile profesorilor, pe servicii medicale, pe securitate socială - acesta ar fi răspunsul standard. Dacă lucrurile stau aşa, de ce serviciile medicale sunt la pământ? De ce şcoala a ajuns unde a ajuns, cu rezultatele pe care le ştim: nici jumătate dintre absolvenţii de liceu nu au reuşit anul acesta să treacă examenul de bacalaureat, iar situaţia va fi reflectată amar în anii ce vin, pentru că vom avea pe piaţa muncii mai mulţi oameni neşcoliţi care, din acest motiv, vor fi prost plătiţi, drept urmare statul va încasa mai puţine impozite de pe urma veniturilor lor.

Salariul net al preşedintelui României este de 6.700 de lei lunar, al premierului de 5.300 lei lunar, al unui consilier prezidenţial de 4.800 lei/lună. Dar salariul unui profesor debutant este de 800 de lei, în vreme ce în învăţământ salariul mediu net este 1.200 de lei, la fel ca în sistemul medical. În schimb, în administraţie un salariu net este cu aproape 30% mai mare, în jur de 1.800 de lei. Dar în sistemul bugetar sunt mai mulţi cu 40.000 de angajaţi decât în 2004. De altfel, administraţia nu ştie nici măcar cifra exactă a lor.

Ba numărul lor se reduce, ba nu se reduce. Administraţiile locale cheltuiesc banii aiurea şi nimeni nu-le trage la răspundere, nu există rapoarte publice, nu există transparenţă. Funcţionarii publici "rup" uşa la 4-5 după-amiază. Serviciul public este un dezastru, ca şi sistemul medical. Dar, anual, volumul salariilor plătite de stat este de aproximativ 40 mld. lei, adică peste 20% bugetul general consolidat.

O altă felie importantă din buget merge spre "bunuri şi servicii", adică cheltuieli ale statului care vor fi în 2011 de peste 30 mld. lei. Aici trebuie subliniat un lucru. Se discută de ani de zile despre facturi umflate, despre contracte semnate la un preţ care ajunge ulterior să coste cu 20%-30% mai mult, prin aşa-numitele contracte adiţionale. Dar nu se face mai nimic. Fondurile UE sunt blocate şi din această cauză. Dacă costul unui contract a fost umflat cu 20%, atunci cineva a luat acei 20% de undeva şi îi dă altcuiva. Îi ia din taxele oamenilor şi îi dă prietenilor.

În orice companie costurile sunt atent urmărite, banii sunt atent gestionaţi, există o întreagă luptă pentru resurse şi o imensă emoţie la alcătuirea bugetului.

Doar statul nu-şi face emoţii pentru propriul buget. Aşa se face că în România sunt 40.000 de proiecte începute şi aproape nimic finalizat. Administraţia anunţă cheltuieli de investiţii în 2011 de 36 mld. lei. De ce nu se văd ele? Ministerul Transporturilor a avut în ultimii 10 ani pe mână peste 20 mld. euro. Unde sunt autostrăzile?

Curtea de Conturi face rapoarte degeaba. În 2009 a constatat că administraţia centrală şi locală au cheltuit, cu încălcarea dispoziţiilor financiar-contabile, 9,9 mld. euro (25% din bugetul general consolidat), prejudiciul direct adus bugetului (care trebuie recuperat) fiind de 172,7 mil. euro.

Nereguli au fost constatate şi la companiile de stat, cum ar fi Romgaz, care a efectuat plăţi suplimentare de peste 92 mil. lei. Raportul acuza că Ministerul Comunicaţiilor nu a încasat drepturi de creanţă cuvenite statului prin participaţiile deţinute la Romtelecom şi Radiocom de 64,8 milioane lei (în timpul auditului Romtelecom a virat la buget 53,7 mil. lei). A răspuns cineva pentru aceste nereguli? Nimeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO