De la înfiinţare, din 2008 şi până în prezent, fondurile de pensii au strâns active (contribuţii plus profit) în valoare de 31,5 miliarde de lei, echivalentul a aproape 7 miliarde de euro în numele a circa 6,8 milioane de participanţi.
Decizia de menţinere a contribuţiei pentru pensiile private obligatorii (Pilonul II) la nivelul de anul trecut, respectiv 5,1%, este regretabilă şi nu face altceva decât să crească dependenţa viitorilor pensionari de sistemul public de pensii, spun administratorii locali ai fondurilor de pensii.
Potrivit Legii 411/2004, prin creşteri succesive de 0,5 puncte procentuale contribuţia la fondurile de pensii private obligatorii ar fi trebuit să ajungă la 6% încă de la începutul lui 2016. Majorarea contribuţiei a fost însă amânată sau realizată parţial de mai multe ori din cauza deficitului sistemului public de pensii. Pe lângă amânarea creşterii contribuţiei, guvernanţi din ultimii ani au amânat şi realizarea legii care stabileşte modul în care vor fi plătite pensiile, astfel că salariaţii contribuie fără să ştie dacă şi cum le vor fi înapoiaţi banii.
„Întârzierea acestui grafic este regretabilă şi va fi reflectată de valoarea mai mică a activelor acumulate de către participanţi în conturile individuale. Astfel, contribuţia pensiilor private la veniturile obţinute la pensionare va fi mai mică, ceea ce va face viitor pensionari mai dependenţi de pensiile publice”, explică Radu Crăciun, director general al BCR Pensii.
De la înfiinţare, din 2008, şi până în prezent, fondurile de pensii au strâns active (contribuţii plus profit) în valoare de 31,5 miliarde de lei, echivalentul a aproape 7 miliarde de euro în numele a circa 6,8 milioane de participanţi. În medie un român a strâns circa 6.000 de lei în contul de pensie, o sumă insuficientă pentru asigurarea unui venit decent la bătrâneţe.
„În lipsa majorării contribuţiei virate la Pilonul II de pensii viitorii pensionari vor avea de pierdut nu doar sumele care nu vor fi virate în conturile lor, ci şi randamentelor pentru respectivele contribuţii, care s-ar adaugă în conturile lor”, precizează Raluca Ţintoiu, preşedinte al asociaţiei pensiilor private APAPR şi director general al NN Pensii.
În perioada mai 2008 – decembrie 2016 fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu anualizat de 9,32%, ceea ce echivalează unui câştig net (fară comisioane) de 5,44 miliarde de lei. Fondurile de pensii private din România se poziţionează pe primul loc în Europa la capitolul performanţă, potrivit unui studiu realizat de Better Finance, federaţia asociaţiilor de consumatori de produse financiare.
Ultimii doi ani au fost însă dificili pentru fondurile de pensii, care au avut de suferit ca urmare a scăderii randamentelor investiţiilor.
În plus, oferta pentru investiţii pe plan local este destul de restrânsă, în condiţiile în care bursa de la Bucureşti nu reuşeşte să convingă mai multe companii să se listeze.
Primele valuri mai numeroase de participanţi la Pilonul II care se vor pensiona vor veni în 2025, adică persoane care aveau 45 de ani, vârsta maximă pentru intrare în sistem la momentul demarării acestuia. Pe lângă pensia privata obligatorie, românii au posibilitatea de a-şi deschide şi un cont de pensie facultativă. Doar 400.000 de români au optat însă pentru această formă de economisire.