Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are o putere limitată în stabilirea priorităţilor Depozitarului Central, deşi este cel mai mare acţionar al instituţiei, spune Jim Turnbull, manager senior la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi membru ales în consiliul de administraţie al Depozitarului. Bursa de la Bucureşti controlează 70% din Depozitar, instituţie responsabilă de registrul acţionarilor şi de decontarea tranzacţiilor cu acţiuni la BVB.
„Actuala structură de acţionariat şi de guvernanţă a Bursei de Valori Bucureşti şi a Depozitarului Central este într-o oarecare măsură neobişnuită: BVB deţine participaţia majoritară la Depozitar, însă are un cuvânt limitat de spus în stabilirea priorităţilor instituţiei pentru implementarea schimbărilor necesare“, a afirmat acesta.
La începutul acestui an, Jim Turnbull a fost ales în board-ul Depozitarului, alături de alţi trei administratori. Pentru a-şi începe mandatul, cei patru administratori aşteaptă în prezent validarea din partea ASF. Cele mai multe locuri în consiliul de administraţie al instituţiei sunt ocupate de reprezentanţi ai SIF-urilor. „Unul dintre obiectivele BERD este să vină cu soluţii pentru a îmbunătăţi coordonarea dintre BVB şi Depozitar în ceea ce priveşte stabilirea şi punerea în aplicare a priorităţilor“, spune reprezentantul băncii. Potrivit acestuia, investitorii străini vor să vadă o îmbunătăţire a procedurilor de deschidere de conturi şi de decontare a tranzacţiilor, pe care le consideră mult mai greoaie decât în alte ţări din Europa.
„O altă problemă importantă se referă la conexiunea cu alte sisteme internaţionale de compensare şi decontare precum Euroclear şi Clearstream, precum şi la a oferi acces mai uşor la tranzacţionare investitorilor străini, inclusiv celor din afara Europei. România vrea să se deschidă pe plan internaţional, însă majoritatea procedurilor locale sunt învechite, nu sunt informatizate şi durează mult timp“, spune Turnbull.
În ultimul an, BVB şi Depozitarul Central au implementat mai multe schimbări pentru a creşte eficienţa procesului de decontare: trecerea la decontarea T plus 2, separarea conturilor de tranzacţionare de cele de custodie şi decontare, precum şi decontarea tranzacţiilor în două sesiuni zilnice nete.
Reprezentantul BERD spune că pentru a investi pe bursa de la Bucureşti investitorii vor o ofertă mai mare de companii cu free-float-uri generoase şi instrumente financiare cu venit fix precum obligaţiunile municipale, corporative şi ipotecare. Deşi are încă din 2006 o lege care reglementează emisiunile de obligaţiuni ipotecare, România este printre ultimele ţări din Europa unde băncile nu au emis încă astfel de instrumente financiare, care le-ar permite diversificarea şi extinderea surselor de finanţare la un cost mai scăzut. În aprilie anul trecut Ministerul Finanţelor a propus o nouă legislaţie privind obligaţiunile ipotecare (aşa-numitele covered bonds), însă data de aplicare a noilor modificări este incertă.
„Ne-am dori să vedem lansat un program de emisiuni de obligaţiuni ipotecare în următorul an pentru că ar fi un semnal că piaţa locală de capital se dezvoltă pe direcţia bună“, a concluzionat Turnbull.