Bursa a închis şedinţa de marţi în stagnare

13 dec 2011 Autor: Stefan Musgociu - Mediafax

Foto: Victor Ciupuliga

Bursa de la Bucureşti a încheiat în stagnare şedinţa de marţi, într-o piaţă în care majoritatea investitorilor au continuat să adopte poziţii de aşteptare, astfel că lichiditatea abia a ajuns la 12,4 milioane lei, sumă cu 17% sub rulajul de luni.

Piaţa a fost pe creştere încă din primele minute şi a recuperat o parte din scăderea de 0,9% înregistrată luni. Cei mai mulţi investitori au continuat, însă, să absenteze de la tranzacţionare, astfel că în piaţă au fost plasate ordine pentru volume reduse de acţiuni şi la preţuri foarte apropiate de ultimele cotaţii de luni.

Rulajul pieţei acţiunilor, de doar 12,4 milioane lei (2,8 milioane euro), a fost cu 17% mai redus faţă de totalul tranzacţiilor de luni, de 14,9 milioane lei (3,4 milioane euro).

Laurenţiu Floroiu, directorul de tranzacţionare al EFG Eurobank Securities, crede că lichiditatea redusă poate fi explicată prin faptul că investitorii nu mai au încredere în promisiunile politicienilor pentru susţinerea pieţei de capital.

"Avem nişte anunţuri legate de oferte de vânzare la unele companii de stat, dar în acelaşi timp avem statul care se opune, în AGA, listării altor societăţii. În ce măsură decidenţii vor fi de acord cu execuţia ofertelor de pe bursă undeva spre finele primului trimestru sau celui de-al doilea al anului viitor? Vom vinde la orice preţ? Chiar şi cu discount? Altă poveste prin care sunt amăgiţi investitorii este pragul la SIF-uri. Ce folos are să pui pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor, dacă nu mergi mai departe? Da, investitorii se entuziasmează, cumpără, volumele şi preţurile cresc, iar apoi Camera amână dezbaterile, preţurile şi volumele scad, iar investitorii ce fac? Se resemnează. Până când? Până abandonează definitiv investiţiile pe bursa din România", a declarat Floroiu pentru MEDIAFAX.

La finalul şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,28%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic menţineau indicele BET-NG la nivelul de la închiderea sesiunii precedente.

Pe de altă parte, indicele BET-FI a avansat cu 2,3%, susţinut de acţiunile celor cinci SIF-uri, care au înregistrat creşteri cuprinse între 2,16% şi 4,05%.

Evoluţia titlurilor SIF-urilor a venit în condiţiile în care pe ordinea de zi a şedinţei de plen de joi din Camera Deputaţilor a fost introdus din nou proiectul de lege privind creşterea pragului de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din acţiuni. Dezbaterea iniţiativei legislative a fost amânată deja de trei ori. Proiectul este înscris la punctul 28 de pe ordinea de zi, iar şedinţa de joi este programată să dureze o oră şi jumătate.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 0,5%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP).

Acţiunile Fondului Proprietatea s-au menţinut pe prima poziţie în topul rulajelor, cu transferuri de 6,1 milioane lei, iar preţul a stagnat la 0,42 lei.

"Mesajele venite în ultimele şase luni de la autorităţi cu mare competenţă în UE şi SUA au avut în afara scopului general, de rezolvare a crizei datoriilor suverane, un scop adiacent, cu ţintă pe termen scurt, şi anume calmarea pieţelor. Mesajul a fost transmis prin intermediul a tot felul de mijloace, precum scăderi de dobânzi, finanţare facilă pe dolari sau euro, restructurări de guverne, summit-uri după summit-uri. Dar, repet, toate acestea au fost pentru calmarea pieţelor. Asta este diferenţa dintre autorităţile competente din ţări dezvoltate şi cele mai puţin competente din ţări în curs de dezvoltare", a conchis Floroiu.

La finalul şedinţei de la Bucureşti, bursele de la Frankfurt şi Londra erau în creştere cu 0,7% şi respectiv, cu 1,1%, în timp ce piaţa de la Paris era în stagnare. Bursele europene au revenit pe verde încă din primele minute, investitorii cumpărând acţiuni aflate la preţuri atractive în urma scăderilor puternice de luni, după ce măsurile anticriză convenite de liderii UE la summit-ul de joi şi vineri nu au calmat tensiunile din pieţe.

Revenirea burselor au fost susţinută şi de publicarea indicatorului ZEW privind încrederea în economia Germaniei în decembrie, indicator care a crescut după nouă luni de scădere.
Majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est erau în scădere cu până la 0,8%, în timp ce bursele din Cehia, Polonia şi Rusia avansau cu cel mult 1,7%.