"Cui mai foloseşte bursa?", este întrebarea firească pe care şi-o pune oricine după şedinţa de tranzacţionare de ieri, când pe parcursul a aproape şapte ore s-au tranzacţionat acţiuni în valoare de doar un milion de euro.
Circa 160.000 de euro pe oră este valoarea tranzacţiilor pe o piaţă pe care lucrează peste 1.000 de brokeri, analişti şi angajaţi ai bursei şi încă 200 de angajaţi ai CNVM care o supraveghează.
Cei 160.000 de euro în tranzacţii generează venituri de circa 1.200 de euro pe oră, adică mai puţin de un euro pentru fiecare om care lucrează pe piaţă. Cu alte cuvinte, într-o oră un broker nu a câştigat ieri nici banii de cafea.
Ziua de ieri a fost cea mai slabă de pe bursă din ultimele trei luni, o valoare mai mică înregistrându-se pe 28 mai, însă nici într-o zi normală lucrurile nu stau mult mai bine. În august, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor de pe bursă a fost de circa 4,5 mil. euro, faţă de tranzacţii zilnice de peste 100 mil. euro pe bursa din Polonia.
Nici Fondul Proprietatea (FP), listat în ianuarie 2011 cu surle şi trâmbiţe, nu a reuşit să atragă atenţia investitorilor străini asupra bursei din România, titlurile fondului intrând în anonimat. De la tranzacţii şi de peste 10 mil. euro pe zi în primele luni după listare, FP a ajuns la rulaje de sub 500.000 de euro pe zi, cum a fost cazul ieri. Chiar şi aşa, fondul rămâne cea mai tranzacţionată acţiune de pe bursă, în condiţiile în care SIF-urile, Petrom sau Banca Transilvania, "vedetele" mai vechi ale bursei abia adună 100.000 de euro pe zi.
Explicaţiile sunt şi ele vechi: investitorii lipsesc, listările sunt inexistente, este perioadă de concedii, iar pe plan extern investitorii sunt tot mai neîncrezători în soluţiile propuse de liderii politici la criza datoriilor statelor din zona euro şi la recesiunea economică.
Fondurile de pensii, care ar fi trebuit să aducă bani noi pe bursă, se plâng că nu au suficiente alternative pe piaţa locală şi pleacă cu banii pensionarilor pe bursele externe, iar fondurile mutuale care investesc pe bursă sunt ca şi inexistente, pentru că românii nu vor să-şi mai asume riscurile investiţiilor în acţiuni după ce au pierdut bani în ultimii cinci ani.
Bursa şi brokerii se uită ca şi acum zece ani la stat ca să listeze companii noi, dar nu au reuşit în ultimii patru ani să mai convingă nicio companie privată ca să facă pasul pe bursă. În schimb, continuă să plece companii reprezentative, precum Azomureş.
Noii conducători ai bursei de la Bucureşti ţinteau la începutul anului să devină un hub financiar în regiune, la concurenţă cu Polonia. În schimb, bursa seamănă tot mai mult cu o tarabă goală, fără marfă şi fără bani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
