Business Internaţional

Bursa de la Varşovia sau cum „Mecca comunismului“ a devenit kilometrul 0 al capitalismului estic

19 mai 2017 Autor: Liviu Popescu

Puţini ştiu că primul sediu al bursei de la Varşovia în eco­nomia liberă a fost fostul sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist.

Se poate spune că lea­gănul capitalismului polonez este de fapt un cuib-sim­bol al comunismului. Ringul polonez de tranzac­ţionare a ră­mas în această clădire timp de aproape un deceniu, adică până în anul 2000.

Acum bursa de la Varşovia este cea mai mare piaţă de capital din Europa Centrală şi de Est, cu 315 miliarde de euro capitalizare, şi a patra din Europa după numă­rul de companii listate.

Comunismul a căzut în Polonia, ca şi în România, în 1989. Polonezii au primit ajutor pentru restabilirea ope­­ratorului bursier de la francezi şi au dat startul tran­zac­­­ţionării cu acţiuni în aprilie 1991. Spre comparaţie, bursa românească contemporană a fost înfiinţată în 1995.

În prima zi de tranzacţionare, pe piaţa poloneză erau listate doar cinci companii. Şapte brokeri au intermediat atunci tranzacţiile de vânzare şi de cum­părare, cu un rulaj de doar 2.000 de dolari. În prezent, rulajul zilnic al bursei poloneze este de circa 250 de milioane de euro (273 milioane de dolari) la un număr de 500 de companii.

Practic polonezii au plecat în tranziţia spre eco­no­mia de piaţă cu aceeaşi şansă ca şi România: ambele ţări au dărâmat sistemul comunist în 1989. În prezent Po­lonia este a opta economie a Europei, cu un pro­dus intern brut de 430 miliarde de euro, pe când Ro­mânia are 160 miliarde euro şi ocupă locul 17.

Totodată în perioada 1991-2014, economia poloneză a crescut cu 256%, cel mai mult din rândul ţărilor din Europa Cen­trală şi de Est, pe când cea a României afi­şează o creş­tere de 170%, locul şase, potrivit datelor de la Banca Mondială agregate de Ministerul Polonez de Finanţe.

Această comparaţie poate fi făcută şi în cazul burselor de valori. Cea poloneză numără circa 500 de emitenţi pe segmentul principal iar în anul 2016 a avut un număr de 28 de oferte publice iniţiale de listare (IPO), pe locul trei în Europa, cu o valoare cumulată de 260 mil. euro.

Spre comparaţie bursa de la Bucureşti are 87 de emitenţi iar anul trecut a avut o singură ofertă de vânzare de acţiuni, cea a MedLife, de circa 50 mil. euro. Dar în mai 2017 a venit la bursă Digi, în urma unei oferte de vânzare dea cţiuni de circa 215 mil. euro.

Ungurii stau şi mai rău, valoarea ofertelor de listare la bursa de la Budapesta fiind de 9 mil. euro anul trecut, potrivit datelor Federaţiei Europene a Burselor.

Pe bursa poloneză, printre alte zeci de companii străine, sunt listate şi companii ucrainene. Bursa are chiar şi un indice dedicat acţiunilor companiilor ucrainene. WIG-UKRAINE, al doilea indice naţional al bursei, are în compoziţie titlurile a şapte companii (pe bursa de la Varşovia sunt listate şi alte companii ucrainene) şi a urcat cu 40% în ultimul an. El a fost introdus în 2011, înainte de revoluţia ucraineană cunoscută ca Euromaidan, cea care a adus ţara pe drumul european. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009. între timp, Ucraina a rămas fără peninsula Crimeea, anexată de Rusia, iar estul ţării este paralizat de un conflict cu forţe separatiste sprijinite de Moscova.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.05.2017

 

Cuvinte cheie:
bursa
, comunism
, varsovia
, capitalism
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide