Cei care au mizat in 2007 pe actiuni cotate pe piata RASDAQ nu au avut de regretat, multe dintre titlurile tranzactionate in mod curent inregistrand cresteri de trei cifre, pe fondul interesului tot mai mare manifestat de investitori pentru aceasta piata.
"A fost clar anul RASDAQ-ului", sunt comentariile brokerilor la performantele inregistrate de titlurile de pe piata nereglementata, randamentele aduse de acestea in 2007 amintind de anii timpurii ai Bursei de Valori Bucuresti.
Potrivit unei analize ZF la nivelul titlurilor de pe piata RASDAQ tranzactionate in mod curent si avand o lichiditate medie zilnica de cel putin 1.000 de euro, cea mai mare crestere din acest an au cunoscut-o actiunile Petal Husi (PETY), companie producatoare de utilaj petrolier, cu o apreciere de 140 de ori de la finele anului trecut.
In topul randamentelor pietei RASDAQ s-au mai aflat titlurile companiei de constructii Macofil Targu-Mures (MACO) si ale celei din domeniul serviciilor pentru petrol si gaze Atlas Gip (ATGJ), care au urcat de peste 97 de ori in acest an.
Brokerii spun ca astfel de cresteri au fost posibile ca urmare a faptului ca cele mai multe dintre actiunile cotate pe aceasta piata erau pana in acest an mult subevaluate.
"Actiunile de pe piata RASDAQ se tranzactionau anul trecut la un discount mult mai mare fata de valoarea lor reala. La inceput au aparut anumite actiuni ale caror randamente au dat incredere investitorilor mici, iar apoi au inceput sa cumpere si investitori institutionali cu un profil de risc mai mare", spune Razvan Lefter, analist la societatea de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.
Daca la inceput de an multi investitori se temeau sa-si plaseze economiile in actiuni de pe aceasta piata din cauza lichiditatii reduse, interesul in crestere pentru aceste titluri au facut ca multe dintre ele sa ajunga la rulaje similare cu cele de pe Bursa.
Spre exemplu, actiunile producatorului de echipamente pentru industria petroliera Armax Gaz Medias (ARAX) au avut in ultima perioada o lichiditate comparabila cu cea a blue-chipsurilor de pe Bursa, precum BRD, Banca Transilvania sau Petrom.
Rulajul mediu zilnic al titlurilor Armax Gaz a depasit in acest an cifra de 273.000 de euro, aceste actiuni apreciindu-se de la sfarsitul anului trecut de aproape 10 ori. De altfel, titlurile cele mai tranzactionate de pe piata RASDAQ s-au numarat de cele mai multe ori printre performerele pietei.
Actiunile producatorului de lactate Albalact (ALBZ) au urcat in acest an de 3,7 ori, rulajul mediu zilnic inregistrat fiind de peste 228.000 de euro.
Alte titluri aflate in topul rulajelor care au adus randamente importante sunt actiunile firmei de constructii Concefa Sibiu (COFI), care s-au apreciat de 50 de ori, cele ale dezvoltatorului imobiliar Imotrust Arad (ARCV), cu o crestere de 17 ori in acest an, sau actiunile companiei de constructii Cominco Bucuresti (COBS), care, cu un rulaj mediu zilnic de peste 110.000 de euro, au adus investitorilor un castig de 1000% in 2007.
Topul cresterilor de pe RASDAQ este dominat de actiuni ale companiilor din domeniul constructiilor, ca urmare a performantelor inregistrate de acestea in ultima perioada la nivelul indicatorilor financiari si al perspectivelor de crestere pe care le pastreaza pentru viitor. Edil Constructii Arad (EDIL), Comcm Constanta (CMCM), Forconcid Ramicu-Valcea (FOND), Concefa Sibiu sau Constructii Bihor (COBJ) sunt cateva dintre companiile de constructii a caror valoare a urcat in acest an de peste 38 de ori.
De exemplu, afacerile Edil Constructii s-au majorat in primele noua luni din acest an de 2,4 ori, pana la 7,5 mil. lei (2,2 mil. euro), iar in acelasi timp compania a trecut de la un profit nesemnificativ in aceeasi perioada din 2006 la un castig net de circa 173.000 de lei (52.000 de euro).
"Este normal ca actiunile companiilor de constructii sa creasca cel mai mult pentru ca sectorul de constructii a avut si cea mai mare crestere in PIB", este de parere Mihai Codoban, analist la firma de brokeraj Interdealer Capital Invest din Cluj.
In ceea ce priveste perspectivele de crestere ale actiunilor cotate pe piata RASDAQ, brokerii sunt de parere ca acestea vor aduce in continuare randamente ridicate, chiar daca nu la nivelul anului 2007.
"Cred ca in 2008 listarile de la Bursa vor fi la competitie cu RASDAQ-ul. Mizez in special pe sectorul de constructii si pe cel al activitatilor conexe sectorului petrolier pentru ca pretul in crestere al petrolului le influenteaza favorabil activitatea", spune Mihai Codoban. El considera ca sunt inca actiuni pe piata RASDAQ cu potential de crestere din punctul de vedere al analizei la nivelul indicatorilor fundamentali.
"Cred ca la anul va conta destul de mult evolutia de pe pietele internationale. Daca acestea vor creste, avansul actiunilor de pe piata RASDAQ il va depasi pe cel al titlurilor de pe Bursa, in caz contrar va fi reversa", considera Razvan Lefter.
El a mai precizat ca investitorii trebuie sa fie constienti ca actiunile pietei RASDAQ pastreaza un anumit risc de lichiditate, dar si ca acest risc este recompensat.
"In momentul de fata cele mai cunoscute titluri sunt oarecum la valoarea lor reala. Companiile care vor arata ca investesc in activitate, sunt serioase si fac profituri vor aduce randamente peste piata si in viitor", spune Razvan Lefter.
Cei mai multi dintre brokeri sunt de parere ca investitorii vor fi mai selectivi in a investi pe piata RASDAQ anul viitor, iar interesul pentru anumiti emitenti se va reduce.
"Anul viitor va fi un an mai complicat pentru RASDAQ. Cred ca se vor mai cerne dintre actiunile cotate pe aceasta piata, asa cum s-a intamplat in trecut cu anumiti emitenti de la Bursa", considera Codoban.
Multe companii au profitat in acest an de interesul ridicat pentru actiuni cotate pe piata nereglementata pentru a atrage capital in vederea suplimentarii planului de investitii.
Un exemplu in acest sens este producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi (CERE), care si-a majorat in acest an capitalul social cu aproape
14 mil. euro, sau compania din domeniul serviciilor petroliere Dafora Medias (DAFR), ai carei actionari au adus un aport de peste 26 mil. euro la capitalul social.
Armax Gaz Medias si Albalact Alba-Iulia au atras de asemenea de la actionari peste 10 mil. euro fiecare.
Companiile care au realizat majorari de capital au beneficiat nu numai de finantarea de care aveau nevoie, dar totodata acesti emitenti si-au imbunatatit semnificativ lichiditatea in urma derularii operatiunilor de majorare, ca urmare a volumului mare de titluri noi emise.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
