Cât pot fi speculate drepturile de preferinţă de la Banca Transilvania

29 sep 2010 Autor: Andrei Chirileasa

Miercuri au intrat la tranzacţionare drepturile de preferinţă pentru majorarea de capital de la Banca Transilvania (TLVR01), iar încă din prima zi s-au tranzacţionat circa 3,3 milioane de drepturi în valoare de 31.000 de euro.

Deţinătorii de drepturi de preferinţă (cei care deţineau acţiuni TLV la 15 mai) au la dispoziţie aproape trei săptămâni pentru a decide dacă le păstrează pentru a participa cu bani la majorarea de capital, sau dacă le vând.

Tranzacţionarea drepturilor pe Bursă oferă însă şi oportunităţi de arbitraj sau de speculaţii pentru investitori.

Pentru a subscrie o acţiune TLV în majorarea de capital, la preţul de 1 leu, un investitor are nevoie de 9,05 drepturi de preferinţă. Astfel, deţinătorul a 10.000 de drepturi de preferinţă va putea subscrie circa 1.100 de acţiuni, adică va trebui să vină de acasă cu 1.100 de lei (260 de euro).

Dacă decidea ieri să le vândă, el putea încasa între 385 de lei şi 490 de lei, dacă şi le-ar fi vândul chiar în deschidere.

Scăderea preţului drepturilor de preferinţă poate oferi oportunităţi de arbitraj pentru investitori. De exemplu, un investitor putea cumpăra ieri 10.000 de drepturi de preferinţă la preţul de 0,0385 lei (în total 385 de lei) cu care poate subscrie 1.100 de acţiuni în majorarea de capital, adică 1.100 de lei, deci o investiţie totală de 1.485 de lei. La preţul de închidere de ieri al titlurilor TLV, de 1,37 lei/acţiune, investitorul ar obţine 1.507 lei din vânzarea acţiunilor, adică un profit de 22 de lei, cu condiţia ca preţul acţiunilor să nu scadă. Orice creştere a preţului acţiunilor TLV creşte profitul obţinut de investitor. De exemplu, la un preţ de 1,4 lei, profitul urcă la 55 de lei.

Tranzacţii "în marjă"

Preţul teoretic al drepturilor de preferinţă este diferenţa dintre preţul pe care investitorul l-ar obţine din piaţă din vânzarea acţiunilor pe care le poate cumpăra în baza acelui drept de preferinţă şi preţul plătit la subscriere.

Dacă un investitor cumpără 10.000 de drepturi de preferinţă el poate subscrie 1.100 de acţiuni cu 1.100 de lei şi le poate vinde pe Bursă cu 1.485 lei (la preţul de închidere de miercuri de 1,37 de lei). Astfel, valoarea teoretică a celor 10.000 de drepturi este de 407 lei, adică 0,0407 lei pentru un drept.

Dacă preţul acţiunilor urcă de la 1,37 lei la 1,5 lei (adică cu 9,5%), preţul drepturilor ar trebui să urce, teoretic, de la 0,0407 lei la 0,055 lei (adică un plus de 35%). Astfel tranzacţiile cu drepturi de preferinţă pot multiplica eventualele câştiguri pe care le-ar înregistra acţiunile TLV, la fel cum se întâmplă în cazul tranzacţiilor cu contracte futures.

Calculul teoretic poate fi schimbat însă de raportul dintre cerere şi ofertă, preţul din piaţă putând fi peste sau sub preţul teoretic.

Dacă există investitori interesaţi să cumpere un pachet mai mare de acţiuni în cadrul majorării de capital, ei ar putea oferi un preţ mai mare decât cel matematic pentru drepturile de preferinţă. Dacă nu există interes pentru majorare, unii deţinători de drepturi ar putea încerca să scape de ele, chiar la un preţ mai mic.

O altă problemă este legată de procesul prin care SIF Banat-Crişana (SIF1) a contestat hotărârile AGEA prin care a fost aprobată majorarea de capital. Următorul termen în acest proces este pe 5 octombrie. Această dispută în justiţie ridică riscul ca drepturile de preferinţă să devină nule, dacă Tribunalul anulează majorarea de capital cât timp drepturile sunt tranzacţionate pe Bursă, sau ca acţiunile subscrise în baza acestor drepturi să fie blocate după perioada de subscriere până la finalizarea procesului.

Perioada de tranzacţionare a drepturilor de preferinţă se încheie pe 19 octombrie, iar perioada de subscriere a acţiunilor începe pe 25 octombrie.

Banca Transilvania cere de la acţionari 120 mil. lei (circa 28 mil. euro).