Ce aşteaptă cei mai mari jucători din piaţă de la noul CEO al bursei: listări, listări, listări

Toţii ochii pieţei de capital sunt îndreptaţi acum spre Victor Cionga, noul direc­tor general al Bursei de Valori Bucureşti, persoana de la care managerii de fonduri, brokeri şi administratorii de pensii private vor să vadă măsuri concrete de redresare. După patru ani fără listări, investitorii şi brokerii nu mai au răbdare să asculte vechile promisiuni.

Victor Cionga, unul dintre cei mai vechi bancheri de investiţii din piaţă, este persoana aleasă de consiliul de admi­nis­traţie să conducă Bursa de Valori Bu­cu­reşti din funcţia de director executiv în următorii ani.

Pe umerii lui stă re­dre­sarea unei pie­ţe de capital lovită din plin de criza fi­nanciară, de absen­te­ismul în masă al investitorilor, de pe­nuria de listări, dar şi de lipsa de cuvânt a guvernanţilor care şi-au făcut un obicei din a amâna priva­tiză­rile promise. Ulti­ma listare la bursă a avut loc în martie 2008, şi de atunci nicio companie privată nu a mai îndrăznit să atra­gă bani de la investitorii de pe bursă. Nici statul nu a fost prea dispus să apeleze la bursă, singurul pachet vândut cu succes de la declanşarea crizei în 2008 fiind cel din primăvara acestui an. Atunci statul a vândut 15% din acţiunile Trans­electrica pentru 37 mil. euro.

La începutul acestui an, înainte de a-l re­cruta pe noul executiv, consiliul de ad­mi­nistraţie în frunte cu Lucian An­ghel a fixat o serie de obiective de dez­voltare pe termen lung numite generic "cei opt piloni", care au menirea de a-l ghi­da pe noul director general în con­ducerea bursei.

Consiliul vrea ca bursa să devină până în 2015 lider în Europa de Sud-Est printr-o implicare mai mare şi o susţinere mai activă a ofertelor de vân­za­re derulate de stat, prin atragerea de lis­tări din partea companiilor private, pre­cum şi un marketing mai agresiv. Acestea sunt însă obiective generale, şi deloc noi pentru piaţa de capital, mai ales că nu fac re­feriri concrete la cum anu­me va ajun­ge Bursa de la Bu­cu­reşti pe primul loc în regiune.

Nu este clar da­că în contractul pe care consiliul l-a sem­nat cu noul di­rec­tor general sunt spe­cificate criterii clare de perfor­man­ţă şi obiective con­cre­te de în­de­plinit. Ofi­cialii BVB şi Vic­tor Cionga au re­fu-zat să comen­te­ze până la vali­darea lui Victor Cionga de către Comi­sia Naţională a Valorilor Mobilia­re, regle­men­tatorul pieţei de capital.

Însă cei mai mari jucători de pe piaţa locală de capital au o listă cu obiectivele pe care ar trebui să le îndeplinească noul executiv al Bursei.

Dragoş Neacşu, preşedintele socie­tă­ţii Erste Asset Managment, cel mai ma­re administrator de fonduri de in­vestiţii din România, aşteaptă de la noul director o strategie pe termen scurt, pentru următoarele 12-18 luni. Neacşu consideră că strategiile pe termen lung şi-au pierdut din valoare, pentru că şi fostele conduceri au anunţat astfel de planuri rămase doar la stadiu de proiecte pe hârtie. El administrează o avere de 3,2 miliarde de lei de la 100.000 de investitori, mai mulţi decât are întreaga bursă de la Bucureşti.

"Sunt manager de bani şi pot aloca resurse importante pe bursă dacă există proiecte viabile. Însă cum pe bursa loca­lă nu există o piaţă dezvoltată de obli­gaţiuni, sunt nevoit să plasez sute de mi­lioane de lei în obligaţiuni străine Obiec­tivele noului director general ar trebui să fie atragerea de cinci noi emitenţi de obligaţiuni în următorul an, convingerea fondurilor de private equity să marcheze cel puţin trei exituri la companiile din portofoliu pe bursă în urmă­toarele 18 luni, şi crearea unei plat­for­me pentru antreprenori", a spus oficialul.

Neacşu a fost coleg cu Victor Cionga la firma de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment. Neacşu a avut la începutul anilor 2000 şi un scurt mandat de membru în consiliul bursei.

"Nu cerem să fie listate la bursă produse exotice pentru că nu suntem fonduri cu capital speculativ. Redresa­rea bursei poate începe prin dezvoltarea pieţei de obligaţiuni, o piaţă care nu expune companiile la condiţii foarte ridicate de transparenţă şi raportare, şi care poate fi astfel mai aproape de ceea ce îşi doresc antreprenorii locali", a mai spus Neacşu.

Bogdan Juravle, şeful Swiss Capital, cel mai mare broker de pe bursă, care lucrează cu fondurile străine de inves­tiţii, vrea ca noul director să se concen­tre­ze pe creşte­rea standardelor pieţei.

"Investitorii şi companiile vin dacă există piaţă. Până acum Bursa ne-a îngreunat viaţa brokerilor mari pentru a ţine în viaţă şaizeci de brokeri. Mai mult, în prezent Bursa dă acces în sistem ori­cărui broker străin care face tranzacţii cu apro­ximativ 10% mai ieftin decât noi, bro­kerii locali! Situaţia nu mai poate con­tinua aşa. Astfel avem doar o piaţă încâl­cită şi foarte neprietenoasă cu inves­ti­torii străini. Am ajuns ca o decontare de tran­zacţie în România să fie o extrava­gan­ţă pentru majoritatea fondurilor stră­ine de investiţii. Ne dorim să se schimbe acest lucru pentru a putea face business din brokeraj. Majoritatea brokerilor mari subvenţionează piaţa de capital în prezent."

În primul semestru, Swiss Capital a intermediat tranzacţii de aproape 2 miliarde de lei pe bursa de la Bucureşti.

Şi fondurile de pensii au lista lor de aşteptări de la noul director general:

"În primul rând ar trebui încurajate listările aflate în calendarul susţinut de Guvern dar şi orice alte listări pentru com­panii interesante de o diversificare a porto­foliului de finanţare actual. Ar fi de dorit să vedem listări ale unor com­panii din sectoare de activitate cât mai diverse, transporturi, IT, telecom, retail, agri­cultură, care nu sunt în acest mo­ment reprezentate pe piaţa de capital. Un alt obiectiv important ar fi oprirea tren­dului de scădere a numărului de investitori, iar, pe termen mediu, noul director şi-ar putea propune şi revenirea către o dinamică pozitivă a numărului de investitori", a spus Iulius Postolache, director de investiţii societatea de administrare a pensiilor private Allianz-Ţiriac. Socie­tatea este al doilea cel mai mare manager de fonduri de pensii private cu active în gestiune de 1,8 mld. lei de la peste 1,3 milioane de investitori.

El a mai adăugat că în cel mai scurt timp noul director general ar trebui să diminueze comisioanele de tranzacţio­na­re, dar şi costurilor de listare, să eficientizeze procesul de admitere la cota bursei, şi să deruleze o campanie de conştientizare şi educare a managerilor din companiile cu potential de a se lista.

Fondurile de acţiuni care suferă ală­turi de bursă din cauza lipsei de com­panii noi şi de lichiditate, cer de la noul di­rector general mai multe implicare în pro­movarea intereselor pie­ţei de capital.

"Noul CEO ar trebui să facă lobby pentru a obţine anumite facilităţi fiscale pentru investitori şi companiile cotate pentru a creşte atractivitatea pieţei, să facă lobby pentru clarificarea statutului pieţei RASDAQ . Pe termen mediu şi lung, ar trebui să se concentreze pe atragerea de companii private spre listare", a spus Radu Hanga, director general al societăţii de administrare BT Asset Management, care gestionează cel mai mare fond local de acţiuni BT Maxim, cu active de 40 milioane de lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels