Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, circa 2.700 de lei net pe lună în 2015, cu 45% peste salariul mediu net înregistrat la nivel naţional anul trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, un angajat din Neamţ a câştigat anul trecut, în medie, 1.360 de lei net pe lună, adică jumătate din salariul mediu al unui angajat din Bucureşti, aceasta fiind judeţul în care angajaţii au avut cele mai mici salarii medii din economie în 2015.
Exceptând Bucureştiul, statisticile arată că trei judeţe din România au înregistrat salarii nete mai mari de 2.000 de lei pe lună anul trecut: Ilfov (2.267 lei net/ lună), Timiş (2.060 lei net/lună) şi Cluj (2.025 lei net/lună).
„Sunt surprins de faptul că nivelul salariului mediu din Timiş este peste cel din Cluj, pentru că în Cluj s-a dezvoltat foarte mult zona de IT, unde salariile sunt mai mari. Nu mai găsim candidaţi pe salariul minim pe economie (de 925 de lei net pe lună - n.red.), aproape că nu mai livrăm pentru clienţii care solicită asta. Chiar şi pe proiecte de relocare le recomandăm clienţilor care au salarii mai mici să dea prime pentru prezenţă, ca să crească veniturile oamenilor cumva”, a explicat Felix Toma, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group România.
El a adăugat că, în cazul în care firma pe care o conduce are 6 sau 7 clienţi care fac relocare pe salarii brute cuprinse între 1.400 şi 1.800 de lei pe lună, candidaţii vor merge acolo unde salariile sunt mai mari dacă au competenţele necesare, de aceea ofertele salariale trebuie ajustate în permanenţă de către angajatori.
De aceeaşi părere este şi Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult, care spune că salariile din vestul ţării vor continua să crească. „Salariile vor continua să crească, piaţa în acest moment nu s-a normalizat, pentru că în continuare este o cerere mai mare de personal decât oferta de candidaţi. Mai ales în zona angajaţilor blue collar vor creşte salariile, peste media naţională (de 5% pe an - n.red.), pentru că e nevoie de personal calificat şi de retenţia angajaţilor. În plus, e mult mai ieftin să menţii oamenii în companie mărindu-le puţin salariul decât să aduci oameni din altă parte care au nevoie de adaptare, iar costurile ar putea fi mult mai mari”, a explicat Horia Bugarin. Angajaţii din aproape jumătate (19) dintre judeţele României au salarii nete cuprinse între 1.500 şi 2.000 de lei net pe lună, cu venituri mai apropiate de 2.000 de lei fiind cei din Argeş (1.943 lei net), Prahova (1.832 lei net), Sibiu (1.822 lei net) şi Iaşi (circa 1.800 de lei net).
Pe de altă parte, tot în 19 judeţe angajaţii au salarii de sub 1.500 de lei net pe lună, adică cu cel puţin o cincime mai reduse decât media de la nivel naţional. După Neamţ, în topul judeţelor cu cele mai mici salarii medii nete sunt Harghita (1.375 lei net), Maramureş (1.376 lei net), Vaslui (1.387 lei net), Bihor (1.396 lei net) şi Covasna (1.400 de lei net).
Fondul Proprietatea (FP), unul dintre cei mai tranzacţionaţi emitenţi de pe piaţa de capital de la Bucureşti, scoate la vânzare prin intermediul unei oferte publice o parte din participaţia sa de 19% în compania petrolieră OMV Petrom (SNP), cu scopul de a mări free-floatul sau numărul acţiunilor libere la tranzacţionare, se arată într-un comunicat publicat pe bursă de către reprezentanţii Fondului.
Fondul Proprietatea transmite că „urmăreşte creşterea lichidităţii acţiunilor societăţii şi în acelaşi timp să rămână un investitor pe termen lung dedicat dezvoltării cu succes a societăţii“, se mai arată în comunicat.
De asemenea, Fondul este de acord, în anumite condiţii, ca pentru o perioadă de 360 zile de la data închiderii ofertei să nu mai vândă alte acţiuni SNP.
După anunţul FP, capitalizarea bursieră a companiei s-a depreciat cu 3,47%, până la 14,161 miliarde lei (3,175 miliarde euro), după ce s-au derulat 666 tranzacţii, cu o valoare cumulată de 1,538 milioane lei, reprezentând o pondere de 15,10% din valoarea tranzacţiilor cu titluri SNP în ultima lună.
Afacerile Kaufland merg spre 10 mld. lei după un galop de 17% în primul semestru
Doar trei companii au depăşit anul trecut pragul de 10 miliarde de lei cifră de afaceri, respectiv Automobile Dacia şi două firme din grupul OMV Petrom.
Kaufland a fost anul trecut a cincea cea mai mare companie din economie, cu un nivel al cifrei de afaceri de 9,2 mld. lei. În prima jumătate din acest an avansul businessului grupului german a fost de 17%, până la 4,8 mld. lei. Dacă avansul se va menţine şi în a doua parte din 2016, atunci businessul nemţilor va trece de pragul de 10 mld. lei cifră de afaceri, un prag pe care doar trei companii l-au depăşit anul trecut.
Creşterea puternică a businessului din retail în prima parte a anului vine în contextul în care la 1 iunie 2015 a avut loc reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, această măsură de relaxare fiscală fiind unul dintre principalele motoare ale consumului.
Astfel, în primul semestru din acest an TVA a fost de 9%, faţă de 24% în aceeaşi perioadă a anului trecut. În partea a doua a anului, după ce efectul de bază al reducerii TVA s-a dus, consumul este posibil să îşi mai tempereze creşterea.
Pentru companiile din comerţ însă, cel de-al doilea semestru din an este cel mai bun pentru business în contextul în care sărbătorile de iarnă rotunjesc veniturile comercianţilor. Luna decembrie poate ajunge să reprezinte astfel şi peste 10% din afaceri.
Creşterea cifrei de afaceri a Kaufland din prima parte a anului este în linie cu cea a consumului per ansamblu care a avansat cu circa 17% în aceeaşi perioadă. Dintre cele mai mari companii din economie Kaufland are cea mai importantă creştere de business la primul semestru în contextul în care companiile din energie sunt pe minus, iar cifra de afaceri a Automobile Dacia are un plus de 10%, potrivit datelor ZF.
Până la închiderea ediţiei oficialii Kaufland nu au răspuns solicitării ZF pentru a oferi detalii despre estimările de creştere din a doua parte a anului sau despre evoluţia din primul semestru. Anterior însă, într-un interviu acordat ZF, Marco Hossl a declarat că se aşteaptă ca businessul să îşi continue creşterea de anul trecut de 15%.
Ţările OPEC au stabilit miercuri să reducă producţia de petrol la 32,5 milioane de barili pe zi, de la nivelul actual de 33,24 de milioane de barili pe zi, potrivit două surse din cadrul OPEC, scrie Reuters. Acordul este primul încheiat între marii exportatori de la criza financiară din 2008.
Ţările producătoare de petrol for face prevederi individuale pentru fiecare ţară în cadrul următoarei întâlniri formale din noiembrie, potrivit surselor citate.
O sursă a spus pentru Reuters că odată ce ţintele de producţie vor fi atinse, OPEC va începe să extindă negocierile către ţările din afara grupului pentru plafonarea producţiei de petrol.
Ţările OPEC s-au întâlnit marţi şi miercuri în Algeris, Algeria, pentru a stabili o nouă strategie pentru stabilizarea preţului petrolului.
Preţul petrolului a crescut de asemenea, cu 4,4%, la 46,63 de dolari barilul după ce ţările OPEC au acceptat să reducă producţia cu aproximativ 750.000 de barili pe zi.
Decizia a dus la o reacţie imediată pe bursa din SUA, unde indicele S&P al companiilor din energie a urcat cu peste 4%.Indicele Dow a crescut cu peste 110 puncte în minutele imediat următoare anunţului.
”Rămâne de văzut cât va fi plafonată de fapt producţia. Pentru mine, semnificativ este faptul că liderii acestor ţări au stat la aceeaşi masă şi au luat o decizie”, a spus Michael Wittner de la Societe Generale din New York. ”Decizia este extrem de importantă, nu doar din prisma unei plafonări a producţiei, ci pentru semnalul că Arabia Saudită s-ar putea întoarce la un management activ al producţiei de ţiţei”, a adăugat el.
Piaţa de capital din România a fost inclusă pe lista ţărilor care prezintă un potenţial substanţial de a trece la statutul de piaţă emergenţă într-un orizont de timp scurt sau mediu, potrivit FTSE Russell.
În cazul României, actualizarea va depinde de progresele înregistrate în ceea ce priveşte lichiditatea pieţei şi prezenţa în piaţă a companiilor mari cu valori de tranzacţionare individuale semnificative.
“Includerea României în Watchlist şi implicit intrarea acesteia pe traseul cu destinaţia pieţelor emergente este unul dintre evenimentele definitorii şi importante din întreaga istorie a pieţei de capital din România”, a spus Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.
"Privim cu optimism spre viitor, pentru că am definit în direcţia corectă procesele care trebuiau realizate şi schimbările care trebuiau puse în aplicare, şi, în plus, am avut capacitatea şi cunoştinţele necesare pentru a prioritiza executarea acestora şi a evită greşeli grave în proces. Iar acest lucru tocmai a fost recunoscut de una dintre cele mai respectate agenţii globale de rating a pieţelor. Există încă probleme semnificative care trebuie rezolvate şi sper că ritmul acestui proces, în condiţiile în care BVB are de multe ori nevoie de cooperarea constructivă a altor instituţii, va fi totuşi unul rapid", a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti.
În septembrie, Comitetul de Clasificare al FTSE se întruneşte pentru a decide asupra ratingului acordat ţărilor. În cazul în care o piaţă îndeplineşte toate criteriile, această este inclusă pe o lista scurtă (Watchlist) în vederea promovării la o categorie superiora. În prezent, pe lângă FTSE Russell, alte trei instituţii importante recunoscute internaţional-MCSI (SUA), S&P Dow Jones (SUA) şi STOXX (Elveţia) – evaluează piaţă de capital din România. Criteriile care trebuie îndeplinite şi procesul de analizăsunt relativ similare şi se referă în principal la valoarea tranzacţiilor şi dimensiunea companiilor listate la bursă, precum şi accesul rapid al investitorilor la piaţă de capital şi modul în care aceştia pot cumpără şi vinde acţiuni.
