Burse - Fonduri mutuale

Cum se pregătesc investitorii străini pentru încă un an de criză pe Bursă

 Cum se pregătesc investitorii străini pentru încă un an de criză pe Bursă

Autor: Roxana Daniela Pricop

04.10.2010, 23:58 26

Suedezii de la East Capital şi olandezii de la Middle EuropeInvestments (MEI) sunt cei mai importanţi investitoriinstituţionali de la bursa din Bucureşti, prin fondurile deinvestiţii pe care le administrează. Ambii investitori au pierdutzeci de milioane de euro pe piaţa locală de la declanşarea crizei,şi deşi sunt de părere că "ce a fost mai greu nu a trecut încăpentru România", adoptă strategii diferite pentru investiţiilelocale.

East Capital, cu active nete în gestiune de 4,2 mld. euro şi cuplasamente de circa 33 milioane de euro pe bursa din Bucureşti, sepregăteşte să profite de scăderile anormale ale activelor dinregiunea Europei de Est prin lansarea celui de-al doilea fond de"chilipiruri" din portofoliu. Fondul Special Opportunities II vainvesti în companiile din Rusia şi Balcani. Primul fond a obţinutun randament de 38% în dolari de la lansarea în vara anului trecutşi până în prezent, cea mai mare investiţie din portofoliu fiindacţiunile Fondului Proprietatea.
"Volatilitatea şi criza de capital sunt în avantajul nostru şi nepermit să facem investiţii similiare celor realizate imediat dupăcriza din 2008. Prezenţa şi experienţa locală ne vor permite săcapitalizăm aceste oportunităţi înainte ca condiţiile de piaţă săredevină nor­male", a spus Peter Elam Hak­ansson, preşedintelecompaniei East Capital.

Bursa de la Bucureşti - volatilă şi "subţire" pentruinvestitorii străini
Pe de altă parte, compania olandeză Middle Europe Investments, careprin fondul Roemenie & Bulgarije Fund (RBF) deţine plasamentelocale de circa 13 milioane de euro, se aşteaptă ca investitoriistrăini să fie tot mai prudenţi faţă de piaţa locală de capital,din cauza dezechilibrelor din economie.
"Piaţa românească de capital este prea subţire pentru a atragemarii investitori orientaţi spre plasamente pe termen scurt, iarcei orientaţi spre plasamente pe termene medii şi lungi au osemnificativă apatie la risc. Senti­men­tul investitorilor străinifaţă de România ar putea fi descris prin "prudenţă", o atenţiedeosebită fiind acordată stării de sănătate a economiei şisub/supra eva­luării anumitor companii cauzate de volatilitatea înexces", consideră Peter Mars, director de investiţii la companiaolandeză de Middle Europe Invest­ments (MEI).

Dezechilibrele macro pun investitorii pegânduri
Despre dezechilibrele din econo­mie şi impactul lor asupra pieţeide capital vorbeşte şi Christian Tegllund Blaab­jerg, marketstrategist la banca inter­na­ţională de investiţii Saxo Bank.
"Bursa de la Bucureşti va continua să înregistreze un grad ridicatde volatilitate în lunile rămase până la finele anului, având învedere că şi marile pieţele din Europa vor fi afectate devolatilitate. Investitorii străini vor deveni tot mai precauţi pemăsură ce ne apropiem de finalul anului, pentru că perspectiveleprivind evoluţia marilor economii europene în 2011 sunt încăsumbre. Sentimentul este că pieţele aşteaptă anumite semne pentru alua o direcţie", a spus el.
Cu sediul central în Danemarca, Saxo Bank este o bancainternaţională de investiţii specializată în servicii online detrading şi investiţii pe pieţele financiare.
La nivel european, Saxo Bank este unul dintre cei mai mariintermediari pe piaţa valutelor (Forex), pe cea a mărfu­ri­lor, deacţiuni şi a instrumentelor de­rivate, oferind platforme proprii detran­zacţionare online.
Pe piata locala, Saxo Bank este prezentă prin inter­me­diulplatformelor de tranzacţionare online şi servicii deconsultanţă.

Au rămas SIF-urile fără combustibil?
Din cele peste câteva zeci de companii listate, acţiunile celorcinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) au atras cuprecădere atenţia investi­torilor străini, fiind nelipiste dinpor­tofoliile acesora. La finele lunii iunie, o treime dinplasamentele locale ale fondurilor East Capital erau făcute înacţiunile SIF-urilor, în timp ce fondul olandez RBF avea investiţiide
2,2 milioane de euro în acţiunile a patru dintre SIF-uri.
"Actualele discounturi ale cotaţiilor SIF-urilor sunt capabile săalimenteze o evoluţie pozitivă chiar şi în cadrul unei evoluţiinegative a pieţei, în timp ce indicatorii buni de solvabilitate aibăncilor vor oferi încredere investito­rilor pe termen lung", aexplicat Mars de la MEI.
Pe de altă parte, analistul Saxo Bank este de părere că acţiunileSIF-urilor nu mai au potenţial de creştere.
"Cred că acţiunile SIF-urilor vor rămâne fără combustibil. Zilelecredi­telor ieftine în valută s-au terminat, în con­diţiile în careriscurile asociate expunerii pe valute străine sunt prea mari", aadăugat Christian Tegllund Blaab­jerg.

De ce se tem investitorii străini
Evoluţiadeficitului bugetar, pon­de­rea datoriei publice în Produsul InternBrut alături de instabilitatea politică sunt principalele temeriale investi­to­rilor străini cu expunere pe piaţa locală.
"Cât de sustenabil este deficitul bugetar şi ponderea datorieipublice în Pro­dusul Intern Brut sunt principalele noastre temeri,dar şi priorităţi pentru gu­vernanţii locali. Pieţeleinternaţionale judecă România într-un context global şi apoiregional, dar dacă anumiţi indi­ca­tori macroeconomici sau alteştiri iau prin surprindere (de obicei negativ), pieţeleinternaţionale tratează dife­renţiat România", a explicat PeterMars.

Mai expus instabilităţii politice decât piaţa de capital estecursul valutar, analistul Saxo Bank estimând un nivel al cursuluide 4,33 lei pentru un euro la finele anului.
"Unul dintre efectele care derivă din situaţia instabilă de lanivel politic este faptul că acordul cu Fondul MonetarInternaţional ar putea ieşi din parametri, iar acest fapt va duceRo­mânia într-o situaţie financiară greu de apreciat. În acest caz,costurile de fi­nan­ţare ar fi mult mai ridicate", a spus el.
El estimează o scădere economică de 1,9% în acest an, pentru caîncepând de anul viitor economia să revină pe creş­tere.
"Ne aşteptăm ca la finalul acestui an eco­nomia României săînregistreze o contracţie de 1,9%, iar pentru anul viitor neaşteptăm la o evoluţie marginală po­zi­tivă de 0,8%, dar subtendinţa ge­ne­rală. Această creştere va fi susţinută în prin­cipalde cererea de pe piaţa internă. Ne aşteptăm de asemenea ca zonaeuro să afişeze o creştere modestă în 2011", a con­chis analistulbăncii daneze de investiţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO