Brokerii susţin că procedurile greoaie de la Depozitarul Central şi lipsa de lichiditate fac ca pe bursa de la Bucureşti investitorii să nu poată face short-selling (vânzări în lipsă) şi astfel să nu se poată proteja de momentele în care piaţa scade. ASF a publicat recent un nou proiect de regulament care aduce modificări la modul în care se pot face tranzacţiile în lipsă şi împrumuturile de acţiuni.
Investitorii de pe bursa de la Bucureşti nu pot face vânzări în lipsă (short-selling), deşi din 2010 există un regulament care stabileşte modul în care se pot face acest tip de tranzacţii. În anul 2008, când bursa s-a prăbuşit cu până la 50% din cauza crizei financiare, investitorii nu au avut nicio soluţie prin care să se protejeze de corecţiile ample. Astfel, mulţi dintre investitorii care erau în anul 2008 pe bursă nu şi-au recuperat nici acum pierderile, după şase ani de la căderea Lehman Brothers. Între timp, la bursa de la Bucureşti s-au listat produse structurate prin care investitorii pot paria pe scăderea unui indice bursier străin sau pe scăderea preţului aurului sau a cotaţiei petrolului.
Vânzarea în lipsă sau short-selling-ul permite unui investitor să vândă acţiuni pe care nu le deţine, dar pe care le poate împrumuta de la firma de brokeraj cu care lucrează. Acţiunile împrumutate şi vândute sunt recumpărate de investitor în momentul în care preţul titlurilor scade, marcând profit din această depreciere. Înainte de efectuarea unei vânzări în lipsă clienţii trebuie să încheie un contract şi să deschidă un cont de marjă cu firma de brokeraj, cont în care se înregistrează toate operaţiunile aferente cumpărărilor sau împrumuturilor.
