Burse - Fonduri mutuale

E bine sau nu că se închide RASDAQ, vestul sălbatic al pieţei de capital?

E bine sau nu că se închide RASDAQ, vestul sălbatic al...

Autor: Roxana Pricop, Ioana Tudor

02.10.2014, 00:08 1482

Legea de clarificare a statutului pieţei RASDAQ, aprobată marţi din scurt de Parlament, a împărţit piaţa de capital în două tabere: cei care susţin că este o lege bună pentru că pune capăt unei perioade de opt ani de incertitudini, de numeroase scandaluri, amenzi şi abuzuri, şi cei care susţin că legea trebuia dezbătută mai mult timp şi că nu ar rezolva problema abuzurilor la care au fost expuşi acţionarii minoritari.

Cert este că în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii piaţa RASDAQ, unde azi sunt listate 928 de companii în valoare de 7,5 miliarde de lei, îşi va înceta activitatea. În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare, „rasdacele“ trebuie să îşi convoace acţionarii în adunare generală pentru a decide dacă se mută pe bursă sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare.

Impactul legii este ridicat pentru că va schimba complet peisajul pieţei de capital. Din cele 928 de companii, doar 630 de companii se tranzacţionează de fapt, restul fiind suspendate. Din cele 630 de companii, doar câteva zeci îndeplinesc criteriile de dimensiune şi transparenţă pentru a fi promovate pe piaţa reglementată a bursei, astfel că restul s-ar putea muta pe un sistem alternativ sau se vor retrage de la tranzacţionare, devenind societăţi închise.

Miza din spatele acestei legi sunt ofertele de preluare pe care aceste companii sunt obligate să le deruleze din bani proprii pentru acţionari dacă nu este aprobat în AGA transferul la bursă sau la ATS, sau dacă ASF nu aprobă transferul pe bursă sau pe ATS pentru că societatea nu îndeplineşte criteriile legale. Potrivit legii, acţionarii au dreptul de a se retrage din societate în condiţiile articolului 134 din Legea societăţilor comerciale 31/1990. Mai mult, legea stabileşte că acţionarii au dreptul de a se retrage din societate şi în cazurile în care adunarea generală convocată nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor de cvorum, nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor de majoritate sau nu se desfăşoară în termenul de 120 de zile stabilit de lege.

„Este un pas înainte pentru piaţa de capital pentru că legea respectă drepturile acţionarilor minoritari de a se retrage din societate la o valoare justă şi pentru că lasă acţionarii să aleagă pe ce piaţă se vor tranzacţiona acţiunile companiei“, a spus Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa de capital.

De aceeaşi opinie este şi Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, care a declarat că „statutul pieţei RASDAQ a fost una dintre cele mai problematice situaţii care au afectat opinia despre piaţa de capital atât a investitorilor locali, cât şi a celor internaţionali. Vom coopera îndeaproape cu ASF pentru implementarea soluţiei adoptate în pieţele administrate de BVB“.

Laviniu Beze, preşe­din­tele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, susţine că o lege de o aşa mare importanţă ar fi trebuit supusă unei dezbateri mai ample şi transparente, la care să participe şi investi­torii, fapt care nu s-a întâm­plat. AIPC a fost printre cei mai vehemenţi susţinători ai clarificării statutului pieţei RASDAQ de-a lungul timpului, reclamând de nenu­mă­rate ori la ASF abuzurile suferite de acţio­narii minoritari. Problema este că mulţi investitori sunt acum captivi pe piaţa RASDAQ, nu mai pot vinde pentru că acţiunile nu sunt lichide, astfel că este extrem de important preţul la care se va face retragerea acestora din societăţi.

Printre investitorii afectaţi de această lege sunt şi cele cinci SIF-uri care au în portofolii acţiuni la companiile de pe piaţa RASDAQ, fiind în unele cazuri acţionari majoritari. De exemplu, SIF Oltenia deţine peste 85% din capitalul producătorului de ulei Argus Constanţa.

„Dorinţa noastră este să avem toate companiile din portofoliu listate pe o piaţă. Posibilităţile de a marca un exit dintr-o companie listată sunt mult mai mari decât dintr-o societate închisă, nelistată“, a spus Tudor Ciurezu, preşedintele SIF Oltenia.

La fel ca în 1996, când s-a înfiinţat piaţa RASDAQ prin listarea a peste 5.000 de companii intrate la tranzacţionare fără ca multe dintre acestea să ştie, şi acum, în 2014 la aprobarea legii în Parlament, „rasdacele“ au fost spectatori. Pe piaţa RASDAQ se tranzacţionează acţiunile unor companii mari, precum cele ale Ductil Buzău, Albalact, Comvex Constanţa, Comcereal Vaslui, cu capitalizare de peste 100 milioane de lei fiecare.

„Am făcut analiza de impact a acestei propuneri de lege şi nu cred că este o soluţie bună. Dacă aceste companii ajung în situaţia în care acţionarii exercită dreptul de retragere, le secătuieşte de lichidităţi. Aceste companii riscă să intre în insolvenţă, fără să aibă vreo vină pentru situaţia creată“, a spus Andreea Paul, deputat PDL.

„Decizia Parlamentului pri­vind desfiinţarea pieţei RASDAQ este salutară. In­ten­ţio­năm să preluăm şi restul de 7% din acţiunile Comcereal Vaslui care se află acum în proprietatea acţionarilor minoritari şi vom delista compania“, a spus omul de afaceri Adrian Porumboiu, care controlează Comcereal Vaslui prin grupul Racova şi prin firma Mopan.

Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, a declarată că „adop­ta­rea de către Parlament a proiectului de lege privind piaţa RASDAQ a venit pe neaşteptate. Ce vom face cu Albalact nu a fost o temă la care să ne gândim. Vom avea în următoarele săptămâni o opinie privitoare la acest aspect“. El deţine indirect 42,53% din acţiunile producătorului de lactate prin două firme înregistrate în Cipru - Crisware Holdings (26,86%) şi Croniar Holdings Limited (15,67%).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO