Analiştii grupului financiar austriac Erste, unul dintre cele mai mari din regiune şi acţionarul BCR, se aşteaptă ca statele din Europa Centrală şi de Est să reziste mai bine la un şoc extern cauzat de deteriorarea situaţiei din zona euro comparativ cu momentul 2008, când falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers a însemnat intrarea în recesiune a economiei româneşti.
"La o primă vedere, situaţia actuală din Europa Centrală şi de Est poate părea asemănătoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune rămân aceleaşi - posibila prăbuşire a cererii globale şi oprirea bruscă sau chiar inversarea fluxurilor de capital. Aşadar, dacă economia din zona euro frânează brusc, Europa Centrală şi de Est nu va evita contagiunea, dar există trei motive pentru care regiunea Europei Centrale şi de Est ar trebui să reziste mai bine de această dată: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, îmbunătăţirea consolidării fiscale şi diminuarea deficitelor de cont curent", a spus Juraj Kotian, codirector cercetare Macro/Fixed Income ECE în cadrul Erste Group.
Datoriile statelor centrale şi est-europene se situează la niveluri sănătoase comparativ cu economiile europene dezvoltate, ceea ce se traduce printr-un pericol mai redus privind potenţialul lor de creştere. România a încheiat anul 2010 cu al doilea cel mai redus nivel al datoriilor publice raportat la Produsul Intern Brut (PIB) din Europa, respectiv de 31% din PIB, fiind devansată doar de Bulgaria cu o datorie publică de 16% din PIB. În zona euro, media datoriei publice a fost de 80% din PIB.
În ceea ce priveşte valutele statelor din regiune, Juraj Kotian consideră că zlotul polonez şi leul sunt printre cele mai interesante în termeni de investiţii.
De asemenea, România a înregistrat cel mai accelerat ritm de reducere a deficitului structural din Europa Centrală şi de Est, de la aproape 9% din PIB în 2007 la aproximativ 3,3% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene pentru 2011. Mai mult, România a avut a doua cea mai mare reducere a deficitului de cont curent, de la 13,4% din PIB în 2007 la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, de la 7% la 1,4% în Croaţia, iar acest indicator s-a transformat în cazul Ungariei într-un excedent de 2,8% din PIB, comparativ cu un deficit de 7% din PIB în 2007. Acest lucru a redus substanţial nevoile de noi finanţări externe ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est, din cauza cărora au fost atât de vulnerabile în trecut.
"Problema finanţelor publice româneşti are originea în marele deficit structural mascat de creşterea economică din 2008", a continuat analistul Erste.
Cehia este statul cu cea mai bună situaţie economică din Europa Centrală şi de Est şi recomandă investitorilor cu aversiune la risc obligaţiunile emise de statul ceh. Pe de altă parte, analistul Erste se aşteaptă ca Ungaria să aibă cea mai slabă creştere economică din regiune, fiind expusă riscului de a înregistra retrageri de capital.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
