Este 2016 anul când lumea va reintra în criză? Ce ne spun prăbuşirea bursei din China şi ieftinirea petrolului

10 ian 2016 Autor: CătăIina Apostoiu

Unii văd prăbuşirea bursei din China drept un simptom al prosperităţii clasei de mijloc. Alţii, în schimb, au o viziune mai sumbră, iar dacă aceştia au dreptate, ameninţarea la adresa economiei mondiale este reală, relevă o analiză a The Guardian.

Rar au mai avut pieţele financiare parte de un început de an atât de traumatizant. Bursele s-au prăbuşit, preţul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 11 ani, tranzacţiile de pe bursa chineză au fost suspendate de două ori, iar Banca Mondială a avertizat că ne-ar putea paşte o „furtună perfectă“.

Pe acest fundal, premierul britanic şi-a exprimat în mod public temerile conform cărora Marea Britanie are în faţă un „cocktail de ameninţări“. Pe lângă cele 2.000 de miliarde de dolari „şterse“ de pe pieţele mondiale de acţiuni, nord-coreenii au susţinut că au testat cu succes o bombă cu hidrogen, iar relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au deteriorat semnificativ.

Aparent, nu pare să existe motive pentru care pieţele la nivel mondial să rămână sub presiune. Creşterea preţurilor petrolului este asociată în mod tradiţional cu recesiuni, astfel încât o scădere de peste două treimi a costului ţiţeiului ar trebui, logic, să fie benefică pentru creşterea economică.

În plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China să fie exagerate. Dacă economia s-ar răci mai rapid decât se doreşte, Beijingul are suficientă putere pentru a evita o aterizare dură.

Haosul de pe bursa chinezească trebuie pus în perspectivă. Numai cei bogaţi „joacă“ pe bursa chinezească, iar activităţile acestora nu au un impact semnificativ asupra investiţiilor companiilor. Managerul de fonduri american Blackrock rămâne optimist cu privire la perspectivele acestui an, asemănând eveni­mentele din ultima săptămână cu perioada scurtă de turbulenţe din luna august a anului trecut, şi nu ca începutul unei crize. „Per ansamblu, economia americană este într-o stare destul de bună (cu excepţia sectorului manufacturier), iar condiţiile economice din Europa se îmbunătăţesc şi ele. Declinurile de pe aceste pieţe sunt mai degrabă o chestiune de încredere“, se arată într-un raport al Blackrock.

Există, totuşi, o interpretare diferită, mult mai întunecată, a evenimentelor de săptămâna trecută, care începe şi se termină cu China.

Creşterea rapidă a celei de-a doua mari economii a lumii a contribuit la evitarea unei a doua Mari Crize în 2008-2009, însă preţul plătit a fost unul mare. China şi-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fără rost, şi prin ieftinirea creditului a declanşat un boom al sectorului proprietăţii. A avut loc o alocare greşită a capitalului la o scară uriaşă, rezultând în blocuri de birouri goale şi fabrici neproductive.

Laura Eaton de la Fathom Consulting spune că Beijingul a apăsat pe butonul de panică. „În opinia noastră, seria continuă de măsuri de stimulare la care a recurs guvernul chinez pur şi simplu evidenţiază neliniştea acestuia. China suferă o aterizare dură.“

Eaton se aşteaptă ca banca centrală a Chinei să-şi devalorizeze moneda agresiv în următoarele luni. Impactul ar fi inundarea economiei mondiale cu bunuri chinezeşti la preţuri scăzute, ceea ce va genera noi presiuni asupra ţărilor în curs de dezvoltare rivale şi va transforma inflaţia ultrascăzută în deflaţie clară în vest.

Toate acestea se vor întâmpla într-un moment în care alte bănci centrale şi ministere de finanţe nu mai dispun de prea multă muniţie.

După aproape şapte ani de eforturi de redresare după criza din 2008, ratele dobânzii din lumea dezvoltată de-abia depăşesc zero, iar refacerea finanţelor publice rămâne o sarcină neterminată.

Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, declara săptămâna trecută că economia mondială va rămâne fragilă în 2016. Aceasta a atras atenţia asupra probabilităţii existenţei unei “divergenţe în creştere” la nivelul politicii monetare în ţările dezvoltate. În trecut, această discrepanţă a generat probleme pe pieţe.

Lagarde a anticipat de asemenea că efortul Chinei de a-şi reechilibra economia către cheltuielile consumatorilor dinspre exporturi va fi unul dificil, ducând la o cerere scăzută pentru materii prime.

Presiunile asupra producătorilor de materii prime sunt deja evidente.

Deci, ce se va întâmpla dacă prima săptămână a noului an se dovedeşte a fi mai mult de o criză temporară? Ce va urma? Noi măsuri de relaxare cantitativă? Rate negative ale dobânzii? Nimeni nu ştie cu adevărat.

 

 

China şi-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fără rost, şi prin ieftinirea creditului a declanşat un boom al sectorului proprietăţii

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.01.2016

 

Cuvinte cheie:
bursa
, china
, criza
, ieftinire
, petrol
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide