Burse - Fonduri mutuale

Fac figuraţie pe Bursă. Topul celor mai nelichide companii de la BVB: 30 de emitenţi rulează mai puţin de 5.000 lei/zi

Fac figuraţie pe Bursă. Topul celor mai nelichide companii de la BVB: 30 de emitenţi rulează mai puţin de 5.000 lei/zi

Autor: Andrei Chirileasa

20.10.2011, 00:08 1926

În statisticile BVB figurează în prezent 78 de societăţi emitente, cel mai mare număr din ultimii zece ani. În realitate, analizând statisticile privind valoarea tranzacţiilor de pe bursă de la începutul anului până în prezent, reiese că 20 de companii contează cu adevărat când vine vorba despre rulaje, reprezentând peste 97% din piaţă, în timp ce 30 fac pur şi simplu figuraţie, având o pondere cumulată de sub 0,1% în tranzacţiile totale.

Cele 30 de companii au înregistrat de la începutul anului rulaje me­dii zilnice mai mici de 5.000 de lei pe zi, neîndeplinind astfel unul dintre criteriile pentru menţinerea la categoria a II-a, respectiv acela de a avea tranzacţii medii zilnice de peste 5.000 de lei. Cu toate astea, în ultimii ani doar o singură companie a fost retrogradată la categoria a III-a: UCM Reşiţa.

În schimb, companii precum producătorul de ambalaje MJ Maillis (MJM) continuă să figureze la categoria a II-a deşi de la începutul anului a avut tranzacţii medii zilnice de doar 24 de lei, iar anul trecut nu s-a tranzacţionat deloc.

Altele, precum producătorul de confecţii Siretul Paşcani (SRT) sau producătorul de utilaj petrolier Uztel Ploieşti (UZT), sunt suspendate de la tranzacţionare de circa un an după ce au intrat în insolvenţă. Este şi cazul retailerului IT&C Flamingo International (FLA), companie intrată în insolvenţă la finele lui 2009, cu zero tranzacţii în 2010 şi 2011.

În cele mai multe cazuri însă, lichiditatea extrem de redusă a acţiunilor pe bursă este determinată de doi factori: dimensiunea redusă a companiilor şi free-float-ul foarte mic (numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare).

De exemplu, compania de servicii petroliere Energopetrol Câmpina (ENP) este cea mai mică de pe bursă, cu o capitalizare de 1,84 mil. lei (420.000 de euro). În aceste condiţii, este normal ca şi rulajul să fie unul dintre cele mai mici. De altfel, tranzacţiile derulate în acest an, de 49.400 de lei, reprezintă 2,7% din capitalizarea companiei, în timp ce la Petrom (cea mai mare companie româneas­că listată la Bur­să), tranzac­ţiile din aceeaşi perioadă au o pondere de doar 1,56% din capitalizare.

În cazul companiilor mai mari, precum producătorul de oţel Mechel Târgovişte (COS), producătorul de ţevi TMK Artrom Slatina (ART) sau compania de morărit şi panificaţie Titan Bucureşti (MPN), lichiditatea foarte mică este justificată prin free-float-ul redus.

De exemplu, la Mechel acţiunile libere la tranzacţionare reprezintă mai puţin de 0,5% din capital. Acţionarul majoritar, grupul rus Mechel, deţine 86,6%, AVAS are un pachet de 4%, iar SIF Oltenia are 8,9%. Astfel, numărul de acţiuni disponibile pe piaţă este foarte mic. La Artrom şi Titan, free-float-ul este sub 2,5%.

O altă explicaţie a rulajelor scăzute poate fi şi structura acţionariatului, în cazul anumitor companii. La producă­torul de mase plastice Romcarbon Buzău (ROCE), companie cu o capitalizare de peste 11 mil. euro, trei acţionari deţin pachete semnificative de acţiuni, în timp ce free-float-ul teoretic este de circa 32%.Totuşi, o bună parte din acest free-float este concentrat în portofoliile unor fonduri de investiţii: Hyposwiss are circa 8%, olandezii de la MEI deţin 5%, alţii au participaţii mai mici. Aceste companii, care au printre acţionari în special investitori instituţionali, sunt în general puţin active pe bursă, deoarece se întâmplă foarte rar ca aceşti investitori să-şi tranzacţioneze participaţiile. În general, fondurile îşi vând acţiunile când găsesc cumpărători care să le preia întregul pachet pe care-l deţin. Astfel, tranzacţiile sunt foarte rare, dar mari ca dimensiune.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO