Fondul Proprietatea, o afacere valoroasă, dar cu riscuri pe măsură

21 dec 2010 Autor: Roxana Pricop

Fondul Proprietatea este una dintre cele mai valoroase afaceri din România, cu active de aproape 16 mld. lei (3,7 miliarde de euro) la finele lunii noiembrie, acesta fiind principalul motiv pentru care acţiunile sunt vânate de marii investitori locali şi străini.

Investiţia în acţiuni FP implică însă şi riscuri ridicate, prezentarea acestora ocupând aproape la fel de multe pagini ca şi prezentarea rezultatelor financiare ale Fondului în prospectul de listare.

Mediul economic instabil, intervenţiile statului român, ambiguităţile sistemului juridic, nivelul redus de transparenţă al companiilor locale alături de reorganizarea sectorului energetic sunt riscuri la care se expun investitorii în acţiunile Fondului Proprietatea şi care vor fi luate în calcul de aceştia atunci când vor stabili preţul cu care vor cumpăra sau vinde acţiunile FP la Bursa de Valori Bucureşti începând din 25 ianuarie.

Principalele riscuri ale FP

n Riscul privind neîndeplinirea obiectivelor post-aderare la UE (transparenţa actului de justiţie, înfiinţarea unei agenţii de integritate, lupta anticorupţie): Comisia Europeană va avea dreptul de a aplica măsuri de salvgardare dacă nu sunt atinse obiectivele, fapt ce ar putea afecta încrederea în mediul financiar din România, cu potenţiale consecinţe negative asupra profitabilităţii.

n Riscul privind modificările şi ambiguităţile sistemului de drept şi judiciar din România: instabilitatea legislativă şi frecventele modificări ar putea crea dificultăţi Fondului în respectarea noilor cerinţe legale. Efortul de adaptare continuă la reglementările legale ar putea aduce costuri suplimentare semnificative, în timp ce posibilele modificări ale cadrului legal ar putea avea un impact negativ asupra profitabilităţii Fondului.

n Riscurile privind instabilitatea Guvernului României: mediul politic actual din România este instabil, se spune în prospectul de listare. Cum Guvernul României este acţionar semnificativ al Fondului şi al unora dintre societăţile din portofoliu, orice schimbări legate de Guvernul României ar putea afecta stabilitatea Fondului şi a conducerii companiilor din portofoliu.

n Riscuri asociate reorganizării de către Guvern a sectorului de producţie a energiei: nu pot fi excluse schimbări majore, în viitor, ca urmare a unor modificări potenţiale în strategia Guvernului în sectorul energetic, schimbări ce ar putea avea un impact negativ asupra investiţiilor Fondului.

n Riscul suspendărilor frecvente ale acţiunilor de la tranzacţionare: pe parcursul ultimilor 12 luni, Fondul a fost implicat în mai mult de 50 de acţiuni în justiţie. Este posibil ca acţiunile FP să fie suspendate temporar de la tranzacţionare dacă Fondul înregistrează anumite litigii cu un impact semnificativ asupra activităţii.

n Riscuri rezultate din restricţiile actuale privind drepturile de vot conferite de acţiuni: doar după ce participaţia statului scade sub pragul de 33% din capitalul FP vor putea fi modificate restricţiile de vot. Aceste restricţii pot afecta în mod negativ tratamentul egal al acţionarilor Fondului.

n Riscuri privind hotărârea pilot a CEDO în cazul Maria Atanasiu vs. România: România are la dispoziţie 18 luni să repare din deficienţele constatate de CEDO în funcţionarea sistemului român de compensare/restituire a dreptului de proprietate asupra imobilelor confiscate în perioada regimului comunist. Există riscul apariţiei unor modificări legislative care ar putea afecta negativ Fondul.

n Riscuri legate de o eventuală listare duală la o altă bursă internaţională: este probabil să se impună modificări importante ale structurii de administrare a Fondului şi actului constitutiv pentru ca acestea să fie într-o formă familiară burselor externe. Nu există nicio garanţie că eforturile şi costurile suplimentare aferente listării duale vor fi răsplătite prin atragerea unei lichidităţi mai mari FP.

n Riscuri asociate companiilor din portofoliu: riscul de insolvenţă şi faliment pentru companiile din portofoliu, dar şi riscul asociat intervenţiei statului în schimbarea conducerilor companiilor, planurile de investiţii, contractele publice, dar şi votul în cadrul AGA la companiile pe care le controlează.