Burse - Fonduri mutuale

Guvernul va aproba un preţ minim şi un preţ maxim pentru oferta Transelectrica, programată să înceapă la finalul săptămânii

Guvernul va aproba un preţ minim şi un preţ maxim pentru oferta Transelectrica, programată să înceapă la finalul săptămânii

Autor: Andrei Chirileasa, Stefan Musgociu - Mediafax

12.03.2012, 00:07 1857

Oferta secundară prin care statul vrea să vândă la bursă 15% din acţiunile companiei de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL) ar putea fi lansată în următoarea săptă­mână după ce Guvernul va aproba preţul de vânzare al acţiunilor.

Oferta nu va avea un preţ fix, cum a fost cazul ofertei publice iniţiale prin care Transelectrica s-a listat la bursă în 2006, ci un interval de preţ. În prospect vor fi publicate un preţ minim şi un preţ maxim, care vor fi aprobate în şedinţa de guvern din această săptămână, potrivit unor surse din piaţă citate de Mediafax.

"Ambele preţuri vor fi anunţate de la început, astfel încât, pornind de la preţul minim, să se creeze o concurenţă între investitori şi poate este atins preţul maxim. Intermediarii ar urma să ceară şi un discount, întrucât este vorba de un pachet mare de acţiuni, pentru care investitorii de regulă cer discount", au mai spus sursele citate.

Oferta Transelectrica este prima derulată în acest an de stat pe bursă, fiind foarte importantă pentru derularea viitoarelor oferte ale statului programate pentru acest an (Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica). Valoarea pachetului de acţiuni scos la vânzare este de circa 43,5 mil. euro, pe baza preţului de închidere de vineri.

Preţul actual de pe bursă este de 17,25 de lei, iar preţul maxim şi cel minim de ofertă vor fi probabil în jurul acestui nivel de reper. În general, micii investitori nu sunt dispuşi să plătească în oferte de acest fel preţuri mai mari decât pe bursă, însă unii investitori institu­ţio­nali pot fi dispuşi să dea mai mult dacă pot cumpăra astfel pachete mari de acţiuni pe care nu le-ar putea lua de pe bursă fără să urce semnificativ preţul.

Reprezentanţii Oficiului Parti­cipaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) au declarat în ulti­mele luni că vor ţine cont de recoman­dările intermediarilor la sta­bilirea preţului de vânzare al acţiunilor, având în vedere eşecul de anul trecut al ofertei Petrom.

În iulie 2011, statul nu a reuşit să vândă 9,84% din acţiunile Petrom, cea mai mare şi mai profitabilă companie românească, deoarece inter­mediarul ofertei (un consorţiu condus de ruşii de la Renaissance Capi­tal) nu a găsit suficient de mulţi investitori care să cumpere acţiu­nile la preţul cerut de stat. În oferta Petrom statul a anunţat un preţ maxim la înce­putul ofertei, iar cu trei zile înainte de închi­dere a anunţat şi un preţ minim, de 0,37 lei/acţiune, în con­diţiile în care pe bursă preţul era de circa 0,38 lei. Investitorii au cerut un preţ de 0,33 lei/ac­ţiune, dar Gu­vernul nu a fost de acord. Contextul era însă diferit.

La câteva zile după sfârşitul ofertei Petrom izbucnea criza datoriilor din Europa, iar bursele se prăbuşeau. Astfel, acţiunile Petrom au scăzut la începutul lunii august sub pragul de 0,3 lei şi şi-au revenit abia în ultimele luni, când au urcat peste 0,4 lei.

Contextul actual pare mai bun decât cel din vară după ce săptămâna trecută Grecia a încheiat un acord cu creditorii privaţi prin care a evitat falimentul şi a reuşit să obţină un nou ajutor de la Uniunea Europeană şi FMI. Pieţele europene au înregistrat creşteri în ultimele luni, iar investitorii străini au început să se uite din nou la România.

Cea mai mare parte a ofertei Transelectrica, circa 90%, va fi alocată investitorilor instituţionali, având în vedere că aceştia sunt mai activi în acest moment pe bursă. Fondurile străine au fost cele care prin achiziţiile lor au urcat bursa de la Bucureşti în primele două luni ale anului. Indicele BET, care urmăreşte cele mai importante zece companii de pe bursă, inclusiv Transelectrica, a crescut cu 22%, ducând România în top cinci creşteri la nivel mondial.

Totuşi, acţiunile Transelectrica nu au beneficiat de acest trend favorabil, fiind uşor sub nivelul de la finalul lui 2011. O explicaţie ar fi tocmai faptul că investitorii au aşteptat oferta statului sperând că vor putea obţine un preţ mai avantajos decât pe bursă.

Micii investitori vor avea la dispo­ziţie o tranşă de 10% din ofertă, adică acţiuni de circa 4-4,5 milioane de euro. Intermediarii au luat probabil în calcul activitatea tot mai redusă a in­vesti­torilor locali din ultimul an. Numărul de conturi active de pe bursă a atins anul trecut minimele ultimilor şase ani.

"Prospectul ofertei a fost depus joi la CNVM, însă nu cuprinde perioada de derulare a ofertei şi preţurile, tocmai pentru că acestea trebuie aprobate de Guvern. Imediat ce vor fi aprobate de Guvern, vor fi depuse la documentaţia prezentată CNVM pentru avizare", au adăugat sursele.

Oferta ar urma să dureze zece zile lucrătoare, însă ar putea fi prelungită cu una până la trei zile, în funcţie de interesul investitorilor.

Oferta va fi intermediată de un consorţiu condus de BCR din care fac parte firmele de brokeraj Intercapital Invest şi Swiss Capital.

Intermediarii au fost în ultimele două săptămâni în road-show în cinci centre financiare europene (Varşovia, Frankfurt, Stock­holm, Tallinn şi Londra), împreună cu reprezentanţi ai Trans­elec­trica, ai Minis­terului Eco­nomiei şi ai Bursei de Valori Bucureşti, pentru a promova oferta Trans­electrica.

În cadrul întâlni­rilor, la care au participat 34 de investitori instituţionali internaţionali, intermediarii au evaluat interesul fondurilor de investiţii pentru această ofertă, iar pe baza răspunsu­rilor primite vor face recomandările de preţ care vor fi trimise spre aprobare Guvernului.

"La fel ca investitorii instituţionali din România, cu care sindicatul (con­sorţiul de intermediere - n. red.) a avut o întâlnire specială de promovare în luna februarie, şi la nivel internaţional preţul este considerat a fi un element important pentru succesul ofertei", au arătat reprezentanţii consorţiului de intermediere a ofertei.

Deşi este un monopol de stat şi are o politică de dividend bine definită, Transelectrica nu este o companie uşor de vândut. În ultimii ani marje de profit au fost foarte mici, ceea ce a făcut ca acţiunile să-şi piardă atractivitatea, faţă de anul de glorie 2007, imediat după listare, când compania avea profituri record, iar capitalizarea depăşea un miliard de euro.

În 2011, profitul Transelectrica a crescut de 10 ori faţă de 2010, la 90 mil. lei, dar raportat la o cifră de afaceri de 2,9 mld. lei, rezultă o marjă de profit de doar 3%.

Asta în condiţiile în care com­paniile similare din vestul Europei, precum Elia (Belgia), REN (Portu­galia) sau Red Electrica (Spania), operează cu marje de peste 10%.

Astfel, Transelectrica se tran­zacţionează în prezent la un multiplu de profit (P/E) apropiat de cei ai companiilor similare din Europa, dar multiplii de vânzări (P/S) şi capitaluri proprii (P/B) sunt mult mai mici.

Analiza comparativă arată că dacă Transelectrica ar reuşi să-şi urce marjele de profit la nivelul companiilor similare, atunci valoarea de piaţă s-ar putea dubla sau chiar tripla. Acest lucru nu este însă simplu, deoarece compania are datorii mari în valută, care-i aduc pierderi pe partea finan­ciară de fiecare dată când cursul euro creşte, iar tarifele sunt regle­mentate de stat. Ministerul Economiei deţine 73,68% din titlurile Trans­electrica, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 13,49%. Un pachet de 12,81% din titluri este deţinut de alţi acţionari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO