Oferta secundară prin care statul vrea să vândă la bursă 15% din acţiunile companiei de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL) ar putea fi lansată în următoarea săptămână după ce Guvernul va aproba preţul de vânzare al acţiunilor.
"Ambele preţuri vor fi anunţate de la început, astfel încât, pornind de la preţul minim, să se creeze o concurenţă între investitori şi poate este atins preţul maxim. Intermediarii ar urma să ceară şi un discount, întrucât este vorba de un pachet mare de acţiuni, pentru care investitorii de regulă cer discount", au mai spus sursele citate.
Oferta Transelectrica este prima derulată în acest an de stat pe bursă, fiind foarte importantă pentru derularea viitoarelor oferte ale statului programate pentru acest an (Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica). Valoarea pachetului de acţiuni scos la vânzare este de circa 43,5 mil. euro, pe baza preţului de închidere de vineri.
Preţul actual de pe bursă este de 17,25 de lei, iar preţul maxim şi cel minim de ofertă vor fi probabil în jurul acestui nivel de reper. În general, micii investitori nu sunt dispuşi să plătească în oferte de acest fel preţuri mai mari decât pe bursă, însă unii investitori instituţionali pot fi dispuşi să dea mai mult dacă pot cumpăra astfel pachete mari de acţiuni pe care nu le-ar putea lua de pe bursă fără să urce semnificativ preţul.
Reprezentanţii Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) au declarat în ultimele luni că vor ţine cont de recomandările intermediarilor la stabilirea preţului de vânzare al acţiunilor, având în vedere eşecul de anul trecut al ofertei Petrom.
În iulie 2011, statul nu a reuşit să vândă 9,84% din acţiunile Petrom, cea mai mare şi mai profitabilă companie românească, deoarece intermediarul ofertei (un consorţiu condus de ruşii de la Renaissance Capital) nu a găsit suficient de mulţi investitori care să cumpere acţiunile la preţul cerut de stat. În oferta Petrom statul a anunţat un preţ maxim la începutul ofertei, iar cu trei zile înainte de închidere a anunţat şi un preţ minim, de 0,37 lei/acţiune, în condiţiile în care pe bursă preţul era de circa 0,38 lei. Investitorii au cerut un preţ de 0,33 lei/acţiune, dar Guvernul nu a fost de acord. Contextul era însă diferit.
La câteva zile după sfârşitul ofertei Petrom izbucnea criza datoriilor din Europa, iar bursele se prăbuşeau. Astfel, acţiunile Petrom au scăzut la începutul lunii august sub pragul de 0,3 lei şi şi-au revenit abia în ultimele luni, când au urcat peste 0,4 lei.
Contextul actual pare mai bun decât cel din vară după ce săptămâna trecută Grecia a încheiat un acord cu creditorii privaţi prin care a evitat falimentul şi a reuşit să obţină un nou ajutor de la Uniunea Europeană şi FMI. Pieţele europene au înregistrat creşteri în ultimele luni, iar investitorii străini au început să se uite din nou la România.
Cea mai mare parte a ofertei Transelectrica, circa 90%, va fi alocată investitorilor instituţionali, având în vedere că aceştia sunt mai activi în acest moment pe bursă. Fondurile străine au fost cele care prin achiziţiile lor au urcat bursa de la Bucureşti în primele două luni ale anului. Indicele BET, care urmăreşte cele mai importante zece companii de pe bursă, inclusiv Transelectrica, a crescut cu 22%, ducând România în top cinci creşteri la nivel mondial.
Totuşi, acţiunile Transelectrica nu au beneficiat de acest trend favorabil, fiind uşor sub nivelul de la finalul lui 2011. O explicaţie ar fi tocmai faptul că investitorii au aşteptat oferta statului sperând că vor putea obţine un preţ mai avantajos decât pe bursă.
Micii investitori vor avea la dispoziţie o tranşă de 10% din ofertă, adică acţiuni de circa 4-4,5 milioane de euro. Intermediarii au luat probabil în calcul activitatea tot mai redusă a investitorilor locali din ultimul an. Numărul de conturi active de pe bursă a atins anul trecut minimele ultimilor şase ani.
"Prospectul ofertei a fost depus joi la CNVM, însă nu cuprinde perioada de derulare a ofertei şi preţurile, tocmai pentru că acestea trebuie aprobate de Guvern. Imediat ce vor fi aprobate de Guvern, vor fi depuse la documentaţia prezentată CNVM pentru avizare", au adăugat sursele.
Oferta ar urma să dureze zece zile lucrătoare, însă ar putea fi prelungită cu una până la trei zile, în funcţie de interesul investitorilor.
Oferta va fi intermediată de un consorţiu condus de BCR din care fac parte firmele de brokeraj Intercapital Invest şi Swiss Capital.
Intermediarii au fost în ultimele două săptămâni în road-show în cinci centre financiare europene (Varşovia, Frankfurt, Stockholm, Tallinn şi Londra), împreună cu reprezentanţi ai Transelectrica, ai Ministerului Economiei şi ai Bursei de Valori Bucureşti, pentru a promova oferta Transelectrica.
În cadrul întâlnirilor, la care au participat 34 de investitori instituţionali internaţionali, intermediarii au evaluat interesul fondurilor de investiţii pentru această ofertă, iar pe baza răspunsurilor primite vor face recomandările de preţ care vor fi trimise spre aprobare Guvernului.
"La fel ca investitorii instituţionali din România, cu care sindicatul (consorţiul de intermediere - n. red.) a avut o întâlnire specială de promovare în luna februarie, şi la nivel internaţional preţul este considerat a fi un element important pentru succesul ofertei", au arătat reprezentanţii consorţiului de intermediere a ofertei.
Deşi este un monopol de stat şi are o politică de dividend bine definită, Transelectrica nu este o companie uşor de vândut. În ultimii ani marje de profit au fost foarte mici, ceea ce a făcut ca acţiunile să-şi piardă atractivitatea, faţă de anul de glorie 2007, imediat după listare, când compania avea profituri record, iar capitalizarea depăşea un miliard de euro.
În 2011, profitul Transelectrica a crescut de 10 ori faţă de 2010, la 90 mil. lei, dar raportat la o cifră de afaceri de 2,9 mld. lei, rezultă o marjă de profit de doar 3%.
Asta în condiţiile în care companiile similare din vestul Europei, precum Elia (Belgia), REN (Portugalia) sau Red Electrica (Spania), operează cu marje de peste 10%.
Astfel, Transelectrica se tranzacţionează în prezent la un multiplu de profit (P/E) apropiat de cei ai companiilor similare din Europa, dar multiplii de vânzări (P/S) şi capitaluri proprii (P/B) sunt mult mai mici.
Analiza comparativă arată că dacă Transelectrica ar reuşi să-şi urce marjele de profit la nivelul companiilor similare, atunci valoarea de piaţă s-ar putea dubla sau chiar tripla. Acest lucru nu este însă simplu, deoarece compania are datorii mari în valută, care-i aduc pierderi pe partea financiară de fiecare dată când cursul euro creşte, iar tarifele sunt reglementate de stat. Ministerul Economiei deţine 73,68% din titlurile Transelectrica, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 13,49%. Un pachet de 12,81% din titluri este deţinut de alţi acţionari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels