În ultimii patru ani, între dobânda de referinţă a BNR şievoluţia principalului indice al Bursei BET-C a existat o corelaţieinversă foarte puternică.
În aceste condiţii, cine ar fi intrat la cumpărare pe Bursă înmomentul în care BNR începea să scadă dobânda de referinţă şi ar filichidat portofoliul la primul semnal dat de Banca Naţională că-şischimbă politica monetară în sensul majorării dobânzii se puteaferi atât de corecţiile drastice înregistrate de piaţă în 2008 şiprima parte a anului 2009 şi ar fi beneficiat totodată decreşterile puternice de dinainte şi de după declinul suferit deBursă.
De exemplu, în februarie 2007 BNR a început să reducă dobânda dela 8,75% la 8%, mişcare ce putea fi interpretată ca o oportunitatede intrare pe Bursă. Coincidenţă sau nu, până în vară au urmatcreşteri importante pe Bursă. În luna noiembrie 2007, BNR a majoratpentru prima dată dobânda de la 7% la 7,5%, ce reprezenta un semnalde ieşire de pe Bursă. BET-C-ul a pierdut ulterior până înfebruarie 2009 circa 80% din valoare. În februarie 2009 BNR aînceput să scadă din nou dobânda-cheie, de la 10,25% la 10% şiindicele BET-C s-a apreciat cu 125% până în luna iunie din 2010,dată la care Banca Centrală s-a oprit din reducerea dobânzilor.
Corelaţia foarte strânsă dintre cei doi indicatori s-a văzut şirecent când BNR a menţinut dobânda de referinţă timp de 10 luniconsecutive, iar Bursa a înregistrat în această perioadă doarvariaţii minore fără a avea o direcţie clară.
Cum Banca Naţională nu-şi modifică decât rar politica monetară,în ultimii patru ani dobânda de referinţă schimbându-şi direcţiadoar de trei ori, investitorii pot reacţiona din timp la acestemodificări. Dacă începe să majoreze sau să scadă dobânda dereferinţă, este probabil că va acţiona în aceeaşi direcţie o bunăperioadă de timp.
"Cred că este de bine pentru că BNR nu se gândeşte să creascădobânzile prea curând. Într-o economie dezvoltată şi bine sudată evalabilă această corelaţie inversă. Mă surprinde că există însă lanoi pentru că nu prea se uită multă lume la dobânda BNR", spuneIulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă KTD Invest.
NicolaeGherguş, directorul general al Confident Invest, spunea că pânăcând primul barometru economic - dobânda de referinţă a BNR - nu vada primul semnal de scădere şi de însănătoşire a economiei, nu seaşteaptă la minuni pe Bursă.
"Când se majorează dobânda BNR creşte remuneraţia la obligaţiunişi se duc mai puţini bani către Bursă şi mai mulţi către investiţiiîn obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix şi invers. O a douacale de transmisie este că atunci când creşte dobânda BNR crescdobânzile la credite, ceea ce înseamnă pentru o companie reducereaprofitabilităţii, mai ales pentru cele supraîndatorate", explicăPanait.
O altă explicaţie pentru corelaţia inversă dintre rata depolitică monetară şi evoluţia bursei este că dobânda BNRinfluenţează dobânzile reale, iar dacă acestea cresc şi apetitulpentru economisire al populaţiei creşte, iar cel pentru consum sereduce cu impact direct asupra vânzărilor companiilor care livreazăpe piaţa internă. Pe de altă parte, când dobânzile scad,investitorii caută alternative de plasament mai riscante pentru aobţine randamente mai mari, iar investiţiile în economia realăcresc, stimulând evoluţia pozitivă a economiei.
"La noi pe bursă sunt mai mult companii financiare careactivează pe piaţa internă, iar companiile din portofoliul FonduluiProprietatea livrează tot la intern", spune Panait.
Evoluţia cotaţiilor bursiere este mult mai volatilă şi mai greude anticipat decât mişcările de politică monetară ale BNR, intrareasau ieşirea unor investitori de calibru pe Bursă putând influenţaputernic indicii pieţei şi astfel să dea semnale eronateinvestitorilor.
De exemplu, în luna mai a anului 2008 indicele BET-C s-aapreciat pentru scurt timp cu 9,1% pe o tendinţă de scădereîncepută încă din vara anului 2008, deşi BNR a continuat sămajoreze dobânda de referinţă. În lunile următoare BET-C-ul apierdut mai bine de jumătate din valoare şi nu şi-a revenit decâtîn luna martie 2009, când BNR a scăzut pentru prima datădobânda-cheie, de la 10,25% la 10%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
