Indicele Dow Jones, format din 30 de companii listate pe bursa americană, a spart pragul de 22.000 puncte la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, cel mai înalt nivel de la formare indicelui în 1896 şi până în prezent, după ce în martie trecea de 21.000 puncte.
Rezultatele financiare bune ale Apple, cea mai mare companie publică din lume, cu o capitalizare bursieră de 818 miliarde dolari, au condus la o apreciere de peste 4% a acţiunilor companiei fondate de Steve Jobs în 1976, împingând astfel pentru prima oară indicele peste pragul de 22.000 puncte.
Piaţa globală bursieră trece în momentul de faţă printr-unul dintre cele mai consistente raliuri din istorie, după ce majoritatea indicilor burselor consacrate sunt la maximele istorice, iar volatilitatea este la cele mai mici niveluri de la începutul anilor ’90 încoace.
Indicele Dow Jones, construit de jurnalistul Charles Dow, fondatorul cotidianului The Wall Street Journal, a crescut de la începutul acestui an cu 11%, cu peste cinci puncte procentuale peste indicele Euro STOXX 50, ce reuneşte cele mai importante 50 de companii de pe continentul european.
Companiile americane prezintă multiplii de preţ mai mari decât cele europene, părând astfel supraevaluate în raport cu acestea, aspect ce a condus la începutul anului la o creştere mai rapidă a pieţelor de pe continent, mai ales după diluarea din luna mai a risculurilor privind predictibilitatea imediată a proiectului Uniunii, însă aprecierea puternică a monedei unice a prevalat şi a pus în cele din urmă presiune pe emitenţii europeni.
Sectorul tehnologic american este principalul catalizator al pieţei de capital, cvartetul FAAG, format din Facebook, Amazon, Apple şi Google, fiind campionul bursei de peste Ocean. Toate cele patru valorează în prezent mai mult decât economia Italiei în 2016.
Companiile din tehnologie au înregistrat cele mai mari aprecieri ale valorii de piaţă în 2017, sectorul din care acestea fac parte figurând cu o apreciere de peste 20%, de două ori mai mare decât media pieţei. La polul opus, sectorul energetic este în teritoriul negativ, cu o depreciere de peste 6% la nivelul anului 2017, în condiţiile în care cotaţia petrolului a scăzut în acestă perioadă cu 11,75%.
Cea mai mare creştere dintre constituenţii indicelui Dow Jones a fost consemnată de Boeing, după ce capitalizarea bursieră a acestuia a crescut cu 54% de la începutul acestui an, până la 141,5 miliarde dolari.
Şapte dintre cei treizeci de emitenţi prezenţi în indice prezintă o valoare de piaţă mai mică faţă de cea de la începutul acestui an, General Electric fiind compania cu cea mai slabă evoluţie în 2017, după ce acţiunile sale au coborât cu 19,41%.
Scandalurile politice de la Washington amână reformele fiscale, programele de dereglementare sau cheltuielile de infrastructură promise de administraţia Trump, poziţii politice care au stat de altfel la baza raliului pornit imediat după alegerea sa în noiembrie 2016.
Pe lângă scena politică şi geopolitică, investitorii sunt atenţi şi la mişcările în care se vor angrena marile bănci centrale din lume pentru ieşirea din zona ultraexpansivă în care au intrat pentru a reporni economia şi a ieşi din spirala deflaţionistă, apelând la dobânzi foarte scăzute sau programe precum quantitative easing, patentate de Banca Japoniei, o veterană a luptei cu deflaţia.
Frica cea mare provine din întrebarea dacă nu cumva unele dintre creşterile bursiere globale au fost gonflate artificial tocmai de realitatea unui capital foarte ieftin şi a unor alternative limitate de plasare a acestuia, argumentele economice pierzându-şi astfel mult din greutate în decizia investiţională.
