Ministerul Economiei a anunţat că aşteaptă oferte din partea firmelor de brokeraj şi a consorţiilor interesate să intermedieze listarea la bursă a producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului.
Capitalurile proprii ale Romgaz, unul dintre punctele de pornire în stabilirea valorii de piaţă a unei companii nelistate se ridicau la finele lui 2010 la 8,14 mld. lei (1,9 mld. euro). Dacă statul ar vinde un pachet de 15% din acţiunile Romgaz la un preţ egal cu valoarea capitalurilor proprii pe acţiune, atunci valoarea ofertei s-ar ridica la 285 mil. euro. Valoarea ofertei ar putea fi însă mai mare, ţinând cont de faptul că Romgaz este cea mai profitabilă companie din portofoliul statului şi una dintre cele mai profitabile din România.
În primele opt luni ale acestui an Romgaz a raportat afaceri de 2,57 mld. lei (aproape 600 mil. euro) şi un profit net de 677 mil. lei (158 mil. euro). Romgaz realizează circa jumătate din producţia de gaze naturale a României, iar Petrom are cealaltă jumătate. Compania vinde gazele produse la un preţ fix, stabilit de Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE). Din acest motiv, analiştii apreciază că liberalizarea preţului la gaze ar avea un impact semnificativ în sensul creşterii valorii Romgaz.
Listarea Romgaz ar putea fi depăşită ca anvergură doar de listarea Hidroelectrica, cea mai mare companie din portofoliul statului, dar în cazul producătorului de energie electrică demersurile privind listarea sunt abia în faza premergătoare, săptămâna trecută fiind publicat proiectul de lege privind listarea a 10% din acţiunile Hidroelectrica pe pagina de internet a Ministerului Economiei.
În cazul Romgaz a trecut aproape un an şi jumătate din momentul aprobării în Guvern a proiectului de lege privind listarea la bursă până la publicarea anunţului privind selectarea intermediarului. Ministerul Economiei aşteaptă ofertele din partea brokerilor până pe 29 decembrie, câştigătorul urmând să fie anunţat cel mai probabil în luna ianuarie. Pregătirea unei oferte publice iniţiale de anvergura celei de la Romgaz presupune însă o pregătire de cel puţin şase luni din momentul semnării contractului de intermediere, astfel că oferta ar putea avea loc cel mai devreme în toamna anului viitor.
Până atunci sunt programate alte două oferte prin care statul îşi propune să vândă pe bursă 15% din Transelectrica şi 15% din Transgaz. Oferta Transelectrica, estimateăla peste 40 mil. euro, va fi intermediată de un consorţiu condus de BCR din care mai fac parte Swiss Capital şi Intercapital Invest. Contractul cu intermediarul a fost semnat la mijlocul lunii noiembrie, iar oferta ar putea avea loc până în luna aprilie.
Pentru Transgaz, Ministerul Economiei aţteaptă oferte din partea intermediarilor interesaţi pânăpe 8 decembrie, iar câştigătorul ar putea fi anunţat până la finalul anului, în timp ce oferta ar putea avea loc cel mai probabil în vara anului viitor. La preţul actual de pe bursă, oferta Transgaz ar fi evaluată la peste 80 mil. euro.
Spre deosebire de oferta Transelectrica, unde nu s-a înscris decât un singur consorţiu de intermediari, care a şi câştigat, pentru oferta Romgaz s-ar putea lupta din nou marile bănci de investiţii internaţionale, având în vedere valoarea ridicată a ofertei, care face aproape imposibilă vânzarea ei de către brokerii locali, fărăajutor extern. Marii brokeri de pe piaţa localăspun însă că strìnii şi-au pierdut interesul după ce selecţia intermediarului ofertei Petrom, în primăvară, s-a încheiat surprinzător, mandatul fiind adjudecat de ruşii de la Renaissance Capital, care au cerut cel mai mic comision. Ruşii au luat astfel faţa unor nume grele precum Morgan Stanley, Goldman Sachs, UBS şi Nomura.
Oferta Petrom, cu o valoare de peste 400 mil. euro, a eşuat în iulie, intermediarii nereuşind să atragă destui cumpărători. Unii au dat vina pe intermediari pentru eşecul ofertei, spunând că modalitatea de vânzare aleasă (anunţarea unui preţ maxim de 0,46 lei/acţiune, peste preţul de pe bursă) şì lipsa de transparenţă i-au îndepărtat pe investitori. Alţii spun că vina e a statului, care a cerut un preţ prea mare, fără a ţine cont de recomandările intermediarului. Intermediarii au dat vina în principal pe condiţiile nefavorabile de pe bursă şi de pe pieţele internaţionale, având în vedere că la finele lunii iulie a început prebuşirea de pe pieţele de acţiuni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
