Grecia este din nou prinsă între interesele creditorilor săi şi cele ale propriilor cetăţeni, iar presiunile se văd pe pieţele financiare. Deşi actuala criză din Grecia nu se aseamănă deloc ca intensitate cu ceea ce s-a întâmplat în 2009, la izucnirea crizei datoriilor, sau în 2015, obligaţiunile sunt în scădere din nou, scrie Bloomberg. Yieldul titlurilor cu scadenţă în 2019, oferite printr-o emisiune din 2014 care a marcat scurta întoarcere a ţării pe pieţele internaţionale, a atins aproape 10% recent. Acesta s-a situat sub 4% în 2014, urcând până la 37% în 2015.
Ca parte a pachetului de susţinere financiară acordat în 2015, Grecia trebuie să atingă ţinte fiscale stricte pentru a obţine susţinere suplimentară şi pentru ca Fondul Monetar Internaţional, un creditor important, să se implice în continuare. FMI spune că ţara nu va fi capabilă să atingă ţintele respective, readucând astfel în discuţie soarta Greciei, viitorul zonei euro şi viabilitatea monedei unice europene. De la bailoutul din 2015, situaţia bugetului şi creşterea economică din Grecia au depăşit estimările, acesta fiind unul din motivele pentru care oficialii greci şi creditorii europeni sunt nemulţumiţi de estimările FMI.
Fondul consideră însă că performanţele recente ale Greciei nu sunt sustenabile. Amplificând conflictele, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat recent că o reducere a datoriei Greciei este exclusă, reprezentând o încălcare a regulilor europene şi că pentru o astfel de măsură Grecia ar trebui să părăsească zona euro.
