Principalul scop al unei pieţe de capital este de a oferi o alternativă de finanţare pentru companii, care ar trebui să găsească pe bursă resurse pentru a-şi finanţa investiţiile şi dezvoltarea afacerilor în perioadele de creştere economică sau pentru a rezista în perioadele de criză.
Atragerea de finanţare de pe bursă se realizează fie prin oferte publice iniţiale de vânzare de acţiuni (IPO), în cazul companiilor nelistate, fie prin majorări de capital, în cazul celor listate. Aceste operaţiuni, specifice pieţei primare de acţiuni, au fost însă extrem de rare în ultimii trei ani, bursa având astfel un rol minim în redresarea economiei.
Valoarea totală a finanţărilor atrase de companiile listate la BVB prin majorări de capital în ultimii trei ani este de circa 330 mil. lei (80 mil. euro), sumă minusculă în raport cu necesarul de finanţare al economiei, în timp ce IPO-urile companiilor private au lipsit cu desăvârşire.
Comparaţia cu pieţele de capital mai devoltate din regiune sau din Europa este de prisos, având în vedere faptul că în urmă cu circa trei luni grupul OMV, acţionarul majoritar al Petrom, strângea singur de pe bursa din Viena circa 750 mil. euro, printr-o majorare de capital, pentru a-şi refinanţa o parte din datorii. Astfel de operaţiuni sunt frecvente pe pieţele vestice, unde multe companii sau bănci au atras finanţări importante în ultimii trei ani pentru a face faţă crizei sau pentru a profita de oportunităţile create de aceasta prin achiziţia unor competitori mai slabi.
Pe piaţa locală, singura care a ştiut să folosească acest mecanism de finanţare este Banca Transilvania (TLV), care a atras şi cea mai mare finanţare din ultimii trei ani, de 120 mil. lei (28 mil. euro), cu larga participare a tuturor acţionarilor.
Forţată de împrejurări şi, în special, de Banca Naţională, şi Carpatica (BCC) a derulat în ultimii ani majorări de capital în lanţ pentru a-şi acoperi pierderile, însă cele 113 mil. lei adunate în urma a trei astfel de operaţiuni se datorează în principal acţionarului majoritar, Ilie Carabulea.
Privind cronologic majorările de capital din ultimii trei ani, se observă că interesul investitorilor pentru astfel de operaţiuni este tot mai redus, gradul de subscriere fiind în scădere. Recent, Dafora Mediaş (DAFR) a anunţat că a strâns 2,88 mil. lei de la acţionari, doar 56% din suma vizată, în condiţiile în care aportul a venit de la acţionarul majoritar, Gheorghe Călburean. Minoritarii au participat doar cu 3.000 de lei. Asta în condiţiile în care la finele lui 2007 Dafora strângea 88 mil. lei de pe bursă, iar la majorare participau fonduri de investiţii străine şi investitori locali. Acum, toată capitalizarea companiei nu depăşeşte 80 mil. lei.
Principala explicaţie a lipsei majorărilor de capital de pe bursă este tocmai scăderea preţului acţiunilor. Titlurile Dafora au scăzut la începutul lunii august sub valoarea nominală de 0,1 lei, astfel că pentru investitori era mai convenabil să cumpere acţiunile direct de pe bursă, la un preţ cu până la 25% mai mic. În aceeaşi situaţie se găsesc şi alte companii, precum Cemacon Zalău (CEON) sau Concefa Sibiu (COFI), ambele cu operaţiuni în sectorul construcţiilor.
O altă explicaţie este neîncrederea investitorilor în legătură cu unele dintre companiile locale care înainte de criză strângeau bani de pe bursă şi promiteau proiecte şi perspective de creştere, care nu s-au materializat fie din cauza recesiunii, fie din cauza unor investiţii nereuşite. Rezultatul este însă dramatic şi ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei implicaţi în dezvoltarea pieţei de capital. Pentru că o bursă care face doar figuraţie şi nu aduce niciun pic de valoare adăugată în economie nu poate supravieţui pe termen lung, iar o economie nu se poate dezvolta fără o bursă puternică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
