Pulsul bursei de la Bucureşti abia se simte în ecranele de tranzacţionare, cu rulaje cu acţiuni ce abia au atins ieri un milion de euro după cinci ore de tranzacţionare. Deşi în ultimele nouă luni bursei i-au fost administrate perfuzii consistente prin listarea a trei mari coloşi de stat cu o valoare cumulată de peste 4,3 miliarde de euro, tot nu curge suficientă lichiditate prin venele bursei de la Bucureşti.
Pentru brokeri şi investitori, lichiditatea scăzută pe o piaţă de acţiuni este cel mai adesea sinonimă cu pierderea. Brokerii trăiesc din comisioanele pe care le aplică tranzacţiilor cu acţiuni. Pentru aceştia, este mai puţin important dacă acţiunile cresc sau scad, important este ca investitorii să tranzacţioneze cât mai multe acţiuni. Vineri, investitorii au tranzacţionat acţiuni Petrom (SNP), printre cele mai lichide acţiuni de la bursă, în valoare de doar 472.000 de lei. Astfel că cele 42 de case de brokeraj înregistrate la BVB şi-au împărţit venituri de 2.360 de lei, adică câte 56 lei, sumă suficientă pentru o masă caldă la un restaurant din centrul vechi pentru unu din cei 20 de angajaţi câţi are în medie o casă de brokeraj. Însă nu toate cele 42 de case de brokeraj au intermediat respectivele tranzacţii cu acţiunile Petrom, ci este de presupus că doar câteva. Astfel, restul de 20-30 de case de brokeraj au privit de pe margine.
Pentru investitori, în special pentru cei instituţionali, lichiditatea scăzută este cel puţin frustrantă. Dacă un fond de investiţii ar vrea să cumpere sau să vândă acţiuni de 10 milioane de euro la Petrom, ar trebui să aştepte 26 de şedinţe de tranzacţionare, adică mai bine de o lună. Să aştepţi o lună pentru a-ţi lichidiza o deţinere de 10 milioane de euro la Petrom pune nervii la încercare şi celui mai răbdător investitor. Într-o lună se pot întâmpla extrem de multe: de la marcarea pe profit la înregistrarea de pierderi. Mulţi investitori pun ordine de cumpărare în piaţă în aceste zile, însă cu greu îşi găsesc o contraparte, un vânzător.
Este adevărat că iulie este o perioadă a concediilor, însă bursa este mai bogată cu trei companii (Nuclearelectrica, Romgaz şi recent Electrica), iar numărul acţiunilor disponibile la vânzare a crescut la companii precum Romgaz şi Transelectrica, unde Fondul Proprietatea a vândut 4,99% din capital, respectiv 13,5% din capital.
Toate aceste evenimente au avut însă un impact minor asupra lichidităţii zilnice, drept dovadă că bursa a închis şedinţa de ieri cu un rulaj 4,2 mil. euro. Media tranzacţiilor zilnice pe luna iulie arată bine, circa 15 milioane de euro, însă această cifră a fost puternic influenţată de listarea Electrica şi de vânzarea de 50 de milioane de euro făcută de Fondul Proprietatea la Transelectrica.
Mai mult, managerii fondurilor străine de investiţii le vorbesc investitorilor în rapoarte că bursa de la Bucureşti are potenţial de creştere, însă acest potenţial nu s-a materializat încă în rulaje mai mari care să semnalizeze că într-adevăr există şi cumpărători şi vânzători interesaţi de România.
