Prin dimensiunea activelor şi portofoliu, Fondul Proprietateaeste unic în regiunea Europei Centrale şi de Est, numărându-seprintre cele mai aşteptate listări din istoria pieţei locale decapital.
Activele de 3,5 miliarde de euro alături de portofoliul format dinparticipaţii la cele mai valorase companii din economia româneascăau pus Fondul Proprietatea pe radarul nu doar al investitorilor, cişi al burselor din regiune, fiecare dintre aceştia încercând să iaparte, într-un fel sau altul, la una dintre cele mai valoroasecompanii din regiune.
Prima listare a Fondului va fi la Bursa de Valori Bucureşti,eveniment aşteptat să se întâmple în prima parte a anului viitor,aşa cum s-au angajat oficialii Franklin Templeton careadministrează Fondul. "Pentru un preţ corect al acţiunilor şi olichiditate adecvată", Franklin Templeton vrea o listare secundarăa Fondului la Bursa de Valori de la Londra-unul dintre cei mai marioperatori bursieri din lume.
În opinia lui Michael Buhl, joint CEO al Bursei de Valori de laViena şi al grupului de burse din Europa Centrală şi de Est dincare fac parte operatorii din Budapesta, Praga şi Ljubljana, piaţade la Londra nu ar fi cea mai bună alegere pentru o listaresecundară.
"Prima listare a Fondului Proprietatea trebuie să aibă loc pe Bursade la Bucureşti pentru că Fondul trebuie în primul rând să dezvoltepiaţa românească de capital şi să fie accesibil investitorilorautohtoni. În ceea ce priveşte o eventuală listare secundară, credcă bursa de la Viena este o alegere evidentă pentru FondulProprietatea.
Pe Bursa de la Viena investesc investitorii specializaţi, carecunosc regiunea şi au un interes ridicat pentru Europa Centrală şide Est, în timp ce la Londra tranzacţionează o gamă mult mai largăde investitori, mare parte dintre aceştia fiind însă orientaţi sprecompanii globale, mari corporaţii active la nivel internaţional.Cred că Fondul Proprietatea riscă să se piardă printre marilecorporaţii dacă va fi listat la Londra", a declarat oficialulBursei de la Viena într-un interviu acordat ZF.
Între Fondul Poprietatea şi Bursa de la Viena există însă olegătură. Bursa de la Viena a fost cea pe care a avut loc listarea"neoficială" a Fondului la finele anului trecut când casa cehă debrokeraj Wood&Co a listat la Viena un produs structurat de tipwarrant cu activ suport acţiunile Fondului, oferind astfel ocotaţie oficială pentru Fond după ani de zile de tranzacţii pepiaţa gri în România.
În prezent, pe sistemul alternativ al Bursei de la Viena setranzacţionează două astfel de produse structurate.
BVB este o acţiune scumpă şi cuprag
Alături de Fondul Proprietatea, operatorulpieţei locale de capital-Bursa de Valori Bucureşti-este un altemitent care a intrat în aria de interes a investitorilor străini.Prin listarea pe propria platformă în vara acestui an, BVB adevenit o companie publică şi accesibilă oricărui tip deinvestitori. Astfel, fonduri străine precum cele administrate deFranklin Templeton sau Erste-Sparinvest au intrat în acţionariatulBursei de la Bucureşti. Recunoscută pentru strategia de extindereprin achiziţii în regiune, Bursa de la Viena se ţine încă departede a intra în acţionariatul BVB, în special din cauza praguluilegislativ care limitează dreptul de vot la 5%.
"Nu suntem acţionari la BVB şi nici nu are sens să cumpărăm acţiunila BVB pentru că drepturile de vot ne sunt limitate. Dacă va fimodificată legislaţia şi se va ridica pragul de vot de 5%, BVBdevine un emitent interesant, însă de trei ani aud vorbindu-sedespre eliminarea acestui prag şi nu s-a întâmplat nimic până înprezent. Mai mult, consider că în prezent acţiunile BVB suntsupraevaluate în raport cu profitul net, dar şi cu multiplii deevaluare la care se tranzacţionează bursele vestice listate", acontinuat Michael Buhl.
În ultimii ani, Bursa de la Viena s-a extins în regiune prinachiziţia principalilor operatori bursieri, fiind interesată depreluarea pachetului majoritar de acţiuni pentru a putea decidedirecţia de dezvoltare. Astfel, Bursa de la Viena a ajuns să deţinăpeste 50% din capitalul Bursei de la Budapesta, peste 80% din Bursaalbaneză şi circa 93% din bursa de la Praga. Alături de Bursa de laViena, cei trei operatori au fost integraţi în grupul Burselor deAcţiuni din Europa Centrală şi de Est (CEE Stock ExchangeGroup-CEESEG). Acest grup a devenit cel mai mare operator dinregiune, cu o capitalizare de peste 145 miliarde de euro, din care85 miliarde de euro reprezintă capitalizarea bursei de la Viena,potrivit datelor FESE disponibile la finele lunii octombrie. Aldoilea mare operator din regiune este Bursa de la Varşovia, cu ocapitalizare de 136 miliarde de euro.
ECE trasă în jos de Grecia, dar rămâne cupotenţial
Deşi criza din Grecia din această primăvară a adus o pată neagră pereputaţia statelor din regiune, iar investitorii de pe pieţelemature din vestul Europei şi SUA se uită tot mai puţin la pieţelorCEE în favoarea Chinei, Indiei şi Braziliei, Michael Buhl esteîncrezător în potenţialul economiilor central şiest-europene.
"Cred că în următorii trei ani economiile din regiunea EuropeiCentrale şi de Est au potenţialul de a înregistra rate de creşterecu cel puţin un procent peste ritmul de creştere al economiilorvestice. Mă aştept şi ca pieţele de capital din regiune să fie maiperformante decât cele din Vest. Deşi criza a cauzat scăderibruşte, nu mă aştept la o revenire rapidă a pieţelor, pentru căinvestitorii au devenit mai prudenţi, iar măsurile administrativeşi de reglementare a pieţelor vor avea un efect de temperare şi nude încurajare a creşterii", a explicat oficialul Bursei de laViena.
Viena versus Varşovia, capital privat versusprivatizări
Viena şi Varşovia sunt cele două "capitale" ale Europei Centrale şide Est. Cu rulaje zilnice de peste 100 de milioane de euro pepieţele de acţiuni, mult peste cele circa 3 milioane de eurotranzacţionate local, bursele din Viena şi din Varşovia au avutdouă modele complet diferite de dezvoltare: achiziţii versusprivatizări. În ultimii 20 de ani, statul polonez a privatizat 300de companii, mare parte dintre acestea prin intermediul pieţei decapital. În ceea ce priveşte evoluţia bursei austriece, extindereaa avut loc prin atragerea de companii private şi prin achiziţiajucătorilor din regiune.
"La început, Bursa de la Viena a fost un jucător de dimensiuneredusă şi izolat de regiune, însă strategia de "internaţionalizare"ne-a adus unde suntem astăzi. Cred că această strategie dedeschidere către pieţele internaţionale ar putea fi abordată şi deBursa de la Bucureşti. Primii paşi pot fi făcuţi la nivelulplatformelor de tranzacţionare, în direcţia folosirii uneiplatforme internaţionale pe care investitorii de orice tip o cunoscşi pe care se pot baza. Următorul pas este promovare bursei şi acompaniilor în regiune, iar noi organizăm frecvent roadshow-uri înţările din Europa unde le prezentăm investitorilor locali piaţa şicompaniile", a conchis Buhl.
Bursa de la Viena foloseşte platforma de tranzacţionare XETRAdezvoltată de Deutsche Boerse, care va deveni comună pentruceilalţi operatori din grupul CEESEG. Recent şi Bursa de laVarşovia a cumpărat o platformă de tranzacţionare de la bursa dinNew York (NYSE).
Pe Bursa de la Viena, cei mai mari investitori instituţionaliprovin din Statele Unite ale Americii (aproape 30% din total), lamare distanţă urmând cei din Marea Britanie (16%), iar pe locul altreilea se situează investitorii austrieci (14%).
Ce spune despre:
Fondul Proprietatea:
Listarea secundară ar trebui să aibă loc la Bursa de la Vienapentru o mai bună vizibilitate a Fondului în regiunea EuropeiCentrale şi de Est. Pe Bursa de la Viena investesc investitoriispecializaţi, care cunosc regiunea şi au un interes ridicat pentruregiune, în timp ce la Londra tranzacţionează o gamă mult mai largăde investitori, mare parte dintre aceştia fiind însă orientaţi sprecompanii globale, mari corporaţii active la nivelinternaţional.
Bursa de Valori Bucureşti
Nu suntem acţionari la BVB şi nici nu are sens să cumpărăm acţiunila BVB pentru că drepturile de vot ne sunt limitate. Dacă va fimodificată legislaţia şi se va ridica pragul de vot de 5%, BVBdevine un emitent interesant, însă de trei ani aud vorbindu-sedespre eliminarea acestui prag şi nu s-a întâmplat nimic până înprezent. Mai mult, consider că în prezent acţiunile BVB suntsupraevaluate în raport cu profitul net, dar şi cu multiplii deevaluare la care se tranzacţionează bursele vestice listate.
Strategia de dezvoltare
a Bursei din Viena: La început, Bursa de la Viena a fost un jucătorde dimensiune redusă şi izolat de regiune, însă strategia de"internaţionalizare" ne-a adus unde suntem astăzi. Cred că aceastăstrategie de deschidere către pieţele internaţionale ar putea fiabordată şi de Bursa de la Bucureşti. Primii paşi pot fi făcuţi lanivelul platformelor de tranzacţionare, în direcţia folosirii uneiplatforme internaţionale pe care investitorii de orice tip o cunoscşi pe care se pot baza. Următorul pas este promovare bursei şi acompaniilor în regiune, iar noi organizăm frecvent roadshow-uri înţările din Europa unde le prezentăm investitorilor locali piaţa şicompaniile.
Perspectivele regiunii în următorii ani
Cred că în următorii trei ani economiile din regiunea EuropeiCentrale şi de Est au potenţialul de a înregistra rate de creşterecu cel puţin un procent peste ritmul de creştere al economiilorvestice. Mă aştept şi ca pieţele de capital din regiune să fie maiperformante decât cele din Vest. Deşi criza a cauzat scăderibruşte, nu mă aştept la o revenire rapidă a pieţelor, pentru căinvestitorii au devenit mai prudenţi, iar măsurile administrativeşi de reglementare a pieţelor vor avea un efect de temperare şi nude încurajare a creşterii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
