România are nevoie de un mediu economic solid, cu politici predictibile şi ambele pieţe de capital dezvoltate, interbancară şi bursieră, pentru a asigura creşterea competitivităţii, iar modificările politicilor fiscale au generat provocări suplimentare mediului de afaceri autohton şi au adus incertitudine pentru investitorii de portofoliu, este de părere Mihai Lazăr, Head of Capital Markets Sales Raiffeisen Bank.
”Peste 8 miliarde euro în sistemul de pensii privat sunt investiti în economia locală. Politicile fiscale şi guvernamentale trebuie să protejeze si sa dezvolte aceasta industrie, care are capacitatea sa sustina finantarea mediului de afaceri autohton, sa investeasca in titluri de stat cu maturitati lungi si sa genereze randamente superioare detinatorului de unitati”.
În opinia lui Mihai Lazăr, România trebuie sa beneficieze în acest moment de lichiditatea generoasa din pietele globale si sa atraga capitalul investitorilor strategici si de portofoliu.
În acest sens, un cadru fiscal predictibil si masuri prietenoase dezvoltarii mediului de afaceri vor permite firmelor locale sa isi asigure o structura optima de capital si sa gestioneze probleme acute precum forta de munca. ”Politicile fiscale trebuie sa continue sustinerea economica initiata de politicile monetare. Pana atunci randamentele titlurilor cu venit fix si dividendelor vor varia functie de apetitul de risc al investitorului. Incertitudine mai mare, risc mai mare. Risc mai mare, randament cerut mai mare”.
Pe plan intern, România se află într-un context fundamental atrăgător, cu o creştere spectaculoasă, de 8,8% a PIB-ului în T3, nivel confortabil al îndatorării la doar 38% datorie publică/PIB, randament mediu generos al dividendului şi discount faţă de regiune a multiplilor la care se tranzacţionează acţiunile la bursa de la Bucureşti. Cu toate acestea, Mihai Lazăr subliniază că indicele BET a înregistrat o creştere de sub 10%, iar titlurile de stat denominate în moneda locală la 2 ani şi la 10 ani au înregistrat pierderi. ”Cresterea puternica a consumului a antrenat o inflaţie anualizată de 3,2% la 11 luni faţă de -1,5% în 2016. Excesul de lichiditate plasat de bănci la BNR s-a redus treptat şi aşteptările pentru creşterea dobânzii de politică monetară s-au înmulţit”.
La aproape un deceniu dupa criza financiară, lichiditatea de pe piaţă rămâne unul dintre factorii determinanţi în evoluţia preţurilor pentru titlurile de capital. In urmă cu zece ani, scăderea abruptă a lichidităţii din pieţele globale a împins preţurile în jos, iar în present injecţia masivă de lichiditate gestionată de băncile centrale a impins preţurile în sus.
Conform BloombergView, băncile centrale deţin titluri financiare în valoare de peste 21 trilioane de dolari. ”Sume mari investite în titluri cu venit fix (11 trilioane de dolari) oferă deţinătorilor randamente negative la maturitate. In acelaşi timp indicii de acţiuni tranzactionaţi la bursele consacrate înregistrează niveluri record”, comentează Mihai Lazăr.
El a adăugat că, alături de injecţia de lichiditate, politicile fiscale influenţează puternic performanţa acţiunilor şi obligaţiunilor.
Astfel, în America, reforma fiscală dezbătută recent este văzută de investitori şi analişti ca un potenţial factor de susţinere a preţturilor instrumentelor financiare, devreme ce reducerea impozitului pentru companii ar încuraja programele de răscumpărare. Analistul Raiffeisen Bank aminteşte că Italia a legiferat în februarie înlesniri pentru tratamentul fiscal al conturilor de investiţii pentru persoanele fizice şi a reuşit astfel să dinamizeze bursa de la Milano. Atât investitorii individuali cât şi IMM-urile performante beneficiază de numărul record de oferte publice iniţiale.
