Burse - Fonduri mutuale
Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat
La obligaţiunile pe 12 ani, România plăteşte 2,04% dobândă l Grecia se împrumută negativ, adică investitorii plătesc ca să o finanţeze.
Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţionează Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.
Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.
Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.
„Există dorinţa de suprasubscriere, de obicei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în România mai există doar în pieţe riscante precum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.
Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, statul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.
Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fiecărui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.
„Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.
Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Finanţele ţării la două luni: deraiază cheltuielile cu salariile bugetarilor, bunuri şi servicii şi plăţile de capital
-
Guvernul de la Chişinău vrea sursele de capital pe care le are România. Dorin Recean, premier: Pilonul II şi Pilonul III de pensii alimentează piaţa
-
Cine sunt primii antreprenori care fac investiţii cu fonduri din Tranziţie Justă?
-
Radu Mustaţă, Marsh: Focusul României trebuie să fie pe proiectele mari, strategice. Planul ambiţios pe care România îl are în nuclear este foarte aliniat cu tot ce se înâmplă în jurul nostru
-
Călin Costinaş, Profi: Preţurile la alimente au început să scadă. De la începutul anului, la produsele fresh şi ultrafresh vedem deflaţie
-
Dunca Expediţii: Vedem scădere în mai multe sectoare. Avem doar două-trei camioane săptămânal cu inputuri pentru agricultură, faţă de 10-15 camioane în T1/2023
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Corneliu Perianu, iPensii: Ne-am propus să democratizăm şi să digitalizăm procesul de aderare la un fond de pensii facultative Pilonul III în România
-
Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: Investiţiile în energie – favorizate de context, frânate de fiscalitate
-
ZF Investiţi în România! Andrei Timofte, Transilvania Construcţii: În următorii 5 ani vrem să ne dublăm portofoliul de industrial şi să ajungem la 500.000 mp de spaţii logistice şi industriale
-
ELI Parks dezvoltă pentru RetuRO centrul logistic regional din Ploieşti, de 6.200 mp
-
Azi are loc conferinţa ZF HR Trends 2024: „Viitorul resurselor umane, sub presiunea transformărilor”. Piaţa muncii, sub lupă: managerii, directorii de resurse umane, trainerii, consultanţii şi headhunterii discută cele mai importante tendinţe din piaţa resurselor umane
-
ZF Economia verde. Daniela Rusu, Precious Circuit, brand de accesorii care reciclează deşeuri electronice: „Am vrut să fim o portavoce pentru promovarea ideii de sustenabilitate, să transmitem un mesaj privind nevoia de a fi mai atenţi la mediul din jur“
-
Afaceri de la Zero. Geanina Manea pariază pe sucurile naturale presate la rece U LAV şi vrea să le listeze în băcănii
-
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas: Încercăm să luăm decizia de investiţii pentru parcul solar anul acesta şi ne uităm la biogaz ca la o activitate separată de proiectul Midia din Marea Neagră
-
ZF 15 minute cu un antreprenor. Raluca Voicu, Franchwise: Tot mai multe companii antreprenoriale îşi doresc extinderea în afara ţării. Un proiect de dezvoltare în franciză dincolo de graniţe durează între 12 şi 18 luni
-
Best of ZF Power Summit 2024. Giles Dickson, WindEurope: Abia am ieşit din îngrozitoarea dependenţă de gazul rusesc, hai să nu intrăm într-una similară cu China. Putem construi proiectele eoliene cu echipamente europene, iar băncile trebuie să susţină acest interes.