Burse - Fonduri mutuale

Nota de plată a OUG 114: facturi mai mari, comisioane bancare în creştere, bursă în derivă. OUG 114 prevede taxarea pe cifra de afaceri a companiilor din energie şi impozitarea diferenţiată a activelor bancare în funcţie de nivelul dobânzii Robor, ceea ce înseamnă că loveşte în cele mai reprezentative sectoare de la bursă

Irina Răilean, Banca Transilvania: Taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie are toate şansele să fie transferată în factura consumatorului casnic.

Irina Răilean, Banca Transilvania: Taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie are toate şansele să fie transferată în factura consumatorului casnic.

Autor: Liviu Popescu

09.01.2019, 00:08 5814

Companiile din energie şi băn­cile, ale căror acţiuni sunt prin­tre cele mai tranzacţionate la bursa de la Bucureşti, vor trans­fera către clienţi povara finan­ciară re­zultată ca urmare a aplicării Ordo­nanţei de Urgenţă 114, pentru a rezista noilor condiţii din piaţă, consideră analiştii chestionaţi de ZF.

OUG 114 prevede taxarea pe cifra de afa­ceri a companiilor din energie şi impozi­ta­rea di­fe­­renţiată a activelor bancare în funcţie de ni­­velul dobânzii Robor, ceea ce înseamnă că lo­­veşte în cele mai reprezentative sectoare de la bursa românească: bancar şi energie.

„În sectorul energiei electrice, această taxă (de 2% pe cifra de afaceri - n.red.) li se va im­pune producătorilor, distribuitorilor, transpor­ta­torului şi furnizorilor, ceea ce s-ar putea re­simţi de câteva ori în factură: atât în preţul de achi­ziţie a energiei electrice, cât şi în tarifele de transport şi de distribuţie şi preţul serviciilor de furnizare“, spune Irina Răilean, analist finan­ciar la Banca Transilvania.

Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie 2019 să ta­xe­ze diferenţiat activele băncilor în cazul în care media trimestrială a Robor depăşeşte pra­gul de 2% pe an, însă modalitatea de calcul nu este încă limpede: dacă se calculează la acti­ve­le trimestriale sau dacă se calculează la cele de fi­nal de an. Potrivit unei analize ZF băn­cile ar pu­tea plăti fie 5,3 mld. lei în primul scenariu, fie 1,3 miliarde de lei conform celui de-al doilea. 

„Această taxare, cel mai probabil, va de­ter­mi­na creşterea costului de creditare. În această ipo­teză ne putem confrunta cu o po­sibilă redu­ce­re a cererii şi implicit cu scăderea vo­lu­mului de cre­dite acordate. În următoarea pe­rioadă, ne aştep­tăm ca băncile să-şi transfere această po­va­ră financiară în operaţiunile aces­tora, cum ar fi: în dobânzi, comisioane“, spune Maria Vlad, ana­list financiar al BRK, inter­mediar de top zece de la bursă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO