Noua „bulă“ a retrocedărilor: samsarii de dosare cumpără puncte la o treime din valoare pentru a pune mâna pe terenuri şi păduri de 11 mld. euro

15 dec 2014 Autor: Roxana Pricop

La un an de la noua Lege a retro­cedărilor 165/2013, numită şi legea cu puncte, s-a dezvoltat o piaţă gri unde se tranzacţionează la o treime din valoare decizii ale ANRP de compensare cu puncte, la fel ca în cazul pieţei gri a acţiunilor Fondului Proprietatea. Ziarul Financiar a cerut în aprilie 2013 guvernului Ponta să nu îşi asume răspunderea pentru noua lege pentru că sistemul complicat de despăgubire prin video-licitaţii şi achiziţii cu puncte va face ca cesionarii de dosare să fie principalii beneficiari şi nu foştii proprietari, la fel cum s-a întâmplat şi cu Fondul Proprietatea.

Internetul este plin de anunţuri de tipul „Ai puncte ANRP şi doreşti să le vinzi? Intraţi aici“ sau „Cumpăr decizii ANRP de compensare prin puncte, emise în baza Legii 165/2013. Plata se face pe loc. Rog seriozitate“, prin care persoane private cumpără puncte cu care din 2016 vor putea participa la licitaţii unde sunt scoase la vânzare terenuri şi imobile de la stat din cadrul fondului naţional imobiliar. Acest fond va fi un fel de Proprietatea II, doar că nu va fi format din pachete minoritare de acţiuni la companiile din energie (Petrom, Hidroelectrica, Romgaz), ci din tere­nuri, imobile şi păduri.

Un punct valorează un leu atunci când este plătit de ANRP fostului proprietar, însă pe piaţa gri un titlu cu puncte se cumpără acum la 30-40% din valoarea sa, potrivit datelor obţinute de ZF.

Astfel pentru despăgubiri de un milion de lei, fostul proprietar primeşte de la ANRP un milion de puncte cu care va participa din 2016 la licitaţiile de terenuri şi imobile ale fondului naţional imo­bil­iar, unde statul urmează să verse ce a mai rămas în patrimoniul public. ANRP a emis titluri de plată de 500 de milioane de puncte, echivalentul a 500 mi­­li­oane de lei, până în prezent. Dacă însă fostul pro­­­prietar nu vrea să aştepte până în 2016, sau până chiar mai târziu, având în vedere că multe ter­­mene stablite în lege s-au decalat, fostul propri­e­tar îşi poate vinde titlul de despăgubire pe piaţa gri. „Tranzacţionarea drepturilor litigioase nu este i­le­gală. În trecut abuzurile au apărut atunci când cel care cumpăra dosarul de despăgubire găsea rezolvare în scurt timp la ANRP, în condiţiile în care fos­tul proprietar aştepta cu anii. Al doilea abuz a­părea la evaluarea dosarului, care atunci când intra în posesia unui anumit cumpărător, cu influenţe în sfera politică şi la ANRP, era supraevaluat“, a spus avocatul Iulian Lepa, specializat în retrocedări.

Azi, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean este în arest, fiind cercetată alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, doi deputaţi şi alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 de milioane de euro.

În fondul naţional imobiliar ar urma să intre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare şi ale ministerelor. De asemenea, Romsilva mai dispune de 3,2 milioane de hectare de pădure. Potrivit evaluărilor făcute de ZF în 2013, valoarea estimată a acestui fond naţional imobiliar este de 11 miliarde de euro, valoare care va putea fi cumpărată cu puncte din 2016. Fostul proprietar nu trebuie să facă dovada participării la mai multe licitaţii, ci poate opta direct pentru despăgubiri în numerar din 2017, eşalonate pe şapte ani.

Ce s-a întâmplat până în 2012 arată cât de bine au ştiut samsarii să speculeze în interes personal o legislaţie slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condiţiile în care 13.000 de foşti proprietari au luat cumulat mai puţin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu acordul autorităţilor statului.

Statul a impus în noua lege a retrocedărilor un impozit de 85% aplicat celor care au cumpărat dosarul şi nu pot face dovada preţului la care l-au cumpărat. ZF a scris în aprilie 2013 că impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacţiei poate fi ascunsă şi astfel se va aplica un impozit pe o sumă falsă. Mai mult, cumpărătorii de dosare au găsit acum artificii prin care să evite acest impozit: transferă dosarul cumpărat înapoi pe numele titularului de drept, promiţându-i acestuia că îi va da o parte din suma încasata de la ANRP, potrivit infor­maţiilor obţinute de ZF. Astfel, cumpără­torul încasează întreaga sumă scrisă pe titlul de despăgubire.

Acum se repetă de fapt ceea ce s-a întâmplat din până în 2010 când a avut loc bula speculativă cu acţiuni FP: politicieni şi persoane cu influenţe politice au cumpărat de la foştii proprietari la preţuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acţiuni la fond, dar şi fonduri străine de investiţii care au ajuns acum să controleze fondul. Până la listarea fondului la bursă, în ianuarie 2011, peste 60% din acţiunile FP s-au tranzacţionat pe piaţa gri.

A rămas de notorietate cum în 2009 şi în 2010 grupuri de brokeri şi avocaţi stăteau în faţa sediului Depozitarului Central de pe strada Făgăraş din Bucureşti şi negociau cu persoane în vârstă cum­părarea de acţiuni la FP.

ANRP a publicat recent lista cu cele mai mari 30 de dosare de despăgubiri acordate până în 2012. În top 30, majoritatea sunt cumpărători de dosare şi nu foşti proprietari de drept.

Potrivit listei publicate de ANRP, primele 30 cele mai mari dosare de despăgubiri au încasat peste 4,6 miliarde de lei, în condiţiile în care suma plătită de ANRP în şapte ani de funcţionare a fost de circa 12 miliarde de lei. Cele mai mari despăgubiri au fost încasate de Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade, moştenitorii familiei Malaxa, cu despăgubiri încasate de 622,5 milioane de lei, urmează Horia Simu Şchiopu cu 466 milioane de lei, şi apoi din nou Loreen Malaxa, Georgia Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade cu alte 384 milioane de lei. Horia Simu a devenit cunoscut ca „bancher al cuprului“, după ce a preluat Cuprom Baia Mare alături de Horia Pitulea. Pe locul al patrulea este grupul format din Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe, Gheorghe Stelian,Valentin Vişoiu cu 377,2 milioane de lei. Aceştia au cumpă­rat dosarul de despăgubire, nu sunt moştenitorii de drept ai drepturilor litigioase. Pe Legea 247/2005, pentru sumele mai mari de 500.000 de lei, ANRP plătea acţiuni la Fondul Proprietatea, dar erau şi cazuri în care persoanele optau doar pentru acţiuni la FP.

„Publicarea acestei liste nu face decât să confirme jaful care a avut loc în trecut la ANRP. Cei care au cumpărat drepturi litigioase la o valoare mai mică decât cea nominală şi au obţinut profit în momentul în care au încasat titlul de despăgubire de la ANRP ar fi trebuit să plătească impozit, iar statul ar trebui să verifice dacă respectivele persoane au plătit impozit“, a spus avocatul Iulian Lepa.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.12.2014

 

Cuvinte cheie:
retrocedari
, ANRP
, Fondul Proprietatea
, samsari
, terenuri
, paduri
, lege
, tranzactionare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide