BNR a obţinut anul trecut câştiguri nete din operaţiuni valutare, respectiv din diferenţe de curs, de aproape 2 mld. lei, veniturile din operaţiuni valutare devansând încasările din dobânzi şi devenind principala sursă de câştiguri pentru banca centrală.
Câştigurile din operaţiunile valutare au avut cea mai importantă contribuţie la profitul de 1,1 mld. lei raportat de BNR pentru 2014.
Banca centrală a încasat venituri din diferenţe de curs de 2,3 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2013, în timp ce cheltuielile cu diferenţele de curs au totalizat 370 mil. lei.
Profitul a fost influenţat, în principal, de rezultatul marcării la piaţă a rezervei valutare la cursul de la sfârşitul anului, cea mai importantă influenţă venind pe componenta dolari. Dolarul s-a apreciat anul trecut cu peste 13% faţă de leu, cursul ajungând în decembrie la 3,68 lei/dolari. La sfârşitul anului, se constată dacă monedele în care BNR ţine rezerva internaţională, cursul lor, a evoluat favorabil sau nu faţă de cursul din contabilitate.
Veniturile şi cheltuielile din diferenţe de curs aferente exerciţiilor financiare 2014 şi 2013 sunt aferente, în principal, ieşirilor de valută din poziţiile valutare lungi, explică BNR, în raportul anual pentru 2014.
Banca centrală a obţinut anul trecut profit operaţional de 1,3 mld. lei faţă de pierderea operaţională din 2013 de 224 mil. lei. „O contribuţie semnificativă la rezultatul operaţional obţinut a revenit activităţii de administrare a activelor şi pasivelor în valută, care a generat un câştig de 1,8 mld. lei comparativ cu 330,9 mil. lei în 2013“, menţionează banca centrală în raportul anual.
La sfârşitul anului trecut rezervele valutare se situau la nivelul de 32,2 mld. euro. Din dobânzi, BNR a obţinut anul trecut venituri de 1,3 mld. lei uşor sub nivelul din 2013, de 1,5 mld. lei. Însă cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari astfel încât veniturile nete din dobânzi s-au redus cu 70% şi au cumulat doar 300 mil. lei.
Banca Naţională şi-a redus anul trecut în totalitate expunerea pe obligaţiunile de stat japoneze şi a investit mai mult în titluri guvernamentale europene pe termen scurt şi obligaţiuni emise de instituţiile financiare internaţionale. După ce şi-a vândut titlurile emise de Trezoreria Japoniei, BNR mai avea în portofoliu obligaţiuni ale Trezoreriei SUA, în valoare de 12,4 mld. lei, cu 6% mai mult decât la finalul lui 2013. Banca Naţională poate cumpăra obligaţiuni emise de alte state, dar din considerente prudenţiale nu poate cumpăra direct titlurile emise de statul român.
Sumele ţinute în depozitele la vedere şi la termen cumulau 16 miliarde de lei la sfârşitul lui 2014, la aproape jumătate faţă de 2013. Cea mai mare parte a sumelor plasate, 60% erau depozite la termen.
Chiar dacă generarea de profituri nu reprezintă obiectivul primordial al BNR, banca centrală a reuşit să-şi menţină profitabilitatea pe parcursul crizei, cu excepţia anului 2013, în timp ce băncile comerciale s-au afundat în pierderi. Băncile comerciale au strâns în 2014 pierderi record de peste 4 mld. lei din cauza costurilor generate de curăţarea bilanţurilor de neperformante.
BNR are ca obiective stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară.
