În ultimul an, subiectul listărilor duale sau secundare a ajuns în atenţia opiniei publice din România, pe măsură ce piaţa a devenit mai familiarizată cu această idee după ce statul a listat cu succes două dintre cele mai importante companii energetice româneşti – Romgaz şi Electrica – atât pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cât şi pe Bursa de Valori de la Londra (LSE). Dincolo de acest aspect, pare să existe încă o atitudine relativ rezervată cu privire la listările secundare, determinată în mare măsură de lipsa de înţelegere a ceea ce presupune acest proces şi a beneficiilor pe care le-ar putea aduce, nu numai companiei, ci şi pieţei principale pe care este listată. În cazul României şi în perspectiva listării potenţiale a Fondului Proprietatea la Londra, argumentele în ceea ce priveşte beneficiile sunt, în opinia mea, convingătoare şi de necontestat.
Din perspectiva unui emitent, o listare duală este pur şi simplu disponibilitatea acţiunilor companiei pentru a fi tranzacţionate pe una sau mai multe pieţe suplimentare. Prin această acţiune, emitentul devine accesibil unui grup de investitori diferit de cel existent pe piaţa principală. Din perspectiva pieţei locale de capital, consider, de asemenea, că există beneficii enorme, întrucât oferă investitorilor străini o bună oportunitate de a se familiariza cu companiile româneşti, generând astfel un interes crescut pentru investiţii ulterioare în România.
Listările secundare pe bursele străine permit creşterea vizibilităţii companiilor şi a pieţelor principale pe care acestea sunt listate, ca urmare creşterii gradului de acoperire din partea analiştilor. Aceasta înseamnă că numărul de analişti care urmăresc o anumită companie şi piaţa pe care aceasta e listată şi, în consecinţă, numărul de rapoarte de analiză vor creşte în urma listărilor pe bursele de valori de top ca bursa de la Londra. Acest lucru va conduce la vizibilitate şi promovare suplimentare pentru aceste companii, precum şi pentru piaţa românească de capital, care, în prezent, este slab acoperită de rapoartele de analiză. De fapt, acest lucru poate fi considerat ca fiind unul dintre principalele motive ale subdezvoltării curente a pieţei locale de capital, deoarece gradul scăzut de acoperire în rapoartele de analiză înseamnă că investitorii internaţionali au puţine surse disponibile pentru a afla despre oportunităţile de investiţii din România.
Evaluările sunt un alt argument important. Companiile româneşti se tranzacţionează cu discount comparativ cu companiile similare din regiune şi din Europa (din motive variate, precum free float-ul sau transparenţa, dar şi din cauza constrângerilor aferente pieţei interne) şi, astfel, listarea suplimentară a FP pe o piaţă cu evaluări în general mai ridicate ar putea contribui la reducerea decalajului nu numai pentru multiplii FP, ci şi pentru un spectru mai larg de companii româneşti.
Pe scurt, o listare secundară a FP se poate dovedi a fi un „eveniment de lichiditate“ absolut necesar pentru piaţa românească. Evenimente similare din alte ţări din Europa Centrală şi de Est (precum listarea cehilor de la CEZ la Londra sau listarea companiei slovene KRKA în Varşovia, doar pentru a numi câteva) au dat pieţelor respective în ansamblu posibilitatea de a accede la un bazin mai mare de investitori şi au sporit interesul la nivel mondial.
Prin urmare, susţinerea de care beneficiază piaţa locală din partea listărilor secundare nu trebuie subestimată şi anunţă o schimbare a percepţiei investitorilor internaţionali asupra României ca destinaţie de investiţii.
Exemplele Romgaz şi Electrica arată clar că firmele româneşti sunt atractive pentru investitorii internaţionali şi pot fi listate cu succes pe marile pieţe de capital din străinătate. În timp ce listarea Electrica la Bursa de Valori de la Londra a avut loc prea recent pentru a putea trage concluzii, beneficiile listării secundare pot fi deja cuantificate în cazul Romgaz.
Studiu de caz: Romgaz
Romgaz arată cu acurateţe cum o listare secundară poate oferi acces la o bază mult mai largă de investitori instituţionali străini comparativ cu listarea singulară pe piaţa locală. Dacă analizăm Romgaz prin comparaţie cu Petrom, una dintre cele mai atractive companii româneşti, observăm că 90% din free-float-ul Petrom se află în proprietatea investitorilor locali, în timp ce, în cazul Romgaz, procentul este de numai 40%. Investitorii internaţionali au o prezenţă semnificativă în acţionariatul Romgaz, cu 27% şi 18% din free-float deţinut de investitori din Marea Britanie şi, respectiv, Statele Unite.
Listarea secundară a Romgaz la Londra răspunde, de asemenea, îngrijorării că listările duale pe pieţele importante ca LSE conduc la un transfer de lichiditate din piaţa principală în cea secundară. De exemplu, dacă iniţial s-a observat o tranzacţionare mai activă a Romgaz prin intermediul GDR-urilor în perioada imediat următoare IPO-ului companiei, când lichiditatea zilnică medie era de 5 milioane euro pe LSE, comparativ cu 3 milioane euro pe BVB, recent este vizibilă o tendinţă de creştere a lichidităţii pe BVB, cu o valoare zilnică medie a tranzacţiilor cu GDR-uri Romgaz la Londra sub cea înregistrată de acţiunile ordinare ale companiei la Bucureşti. ?n plus, am văzut un transfer al fluxului de investiţii dinspre LSE spre piaţa românească, având în vedere că aproximativ 15% din GDR-urile emise în Londra la data IPO-ului au fost convertite în acţiuni ordinare tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti.
Cred că România este acum într-un punct important pentru a avea o prezenţă semnificativă pe ceea ce este probabil una dintre cele mai vizibile şi mai reprezentative burse din lume, având în vedere listarea cu succes la Londra a Romgaz şi Electrica, precum şi posibila listare secundară a Fondului Proprietatea pe LSE. Există deja interes pentru companiile din România, după cum reiese din aceste IPO-uri, iar acesta ar putea fi doar începutul a ceea ce ar putea reprezenta un demers extrem de profitabil pentru piaţa locală.
Prin listarea cu succes a Fondului Proprietatea pe LSE, cred că România are posibilitatea de deţine unul dintre cele mai vizibile şi mai atractive fonduri închise de investiţii listate pe bursa de la Londra, având în vedere dimensiunea sa, portofoliul şi discountul faţă de NAV. Acest succes ar reprezenta o recunoaştere importantă pentru România, care va încuraja investitorii să acorde o atenţie sporită pieţei noastre şi oportunităţilor de investiţii pe care le prezintă.
Dacă actorii din piaţa locală de capital reuşesc să elimine cele opt bariere care au împiedicat dezvoltarea ei, această vizibilitate sporită se va reflecta în creşterea investiţiilor şi atragerea de noi capitaluri în ţară. Acest fapt, indiferent de perspectiva abordată, reprezintăo evoluţie extrem de bună, ce ar trebui susţinută masiv de toţi actorii din piaţă, de la BVB la ASF şi Guvern.
