Burse - Fonduri mutuale

Păgubiţii Harinvest, fără speranţă. Vinovaţii pentru fraudele descoperite în 2008 nici acum nu sunt pedepsiţi şi banii recuperaţi

Bursa a fost greu încercată în ultimii ani de scandaluri în care investitori au fost păgubiţi şi care îşi aşteaptă şi după şase ani soluţionarea în instanţă. Foto Shutterstock

Bursa a fost greu încercată în ultimii ani de scandaluri în care investitori au fost păgubiţi şi care îşi aşteaptă şi după şase ani soluţionarea în instanţă. Foto Shutterstock

Autor: Adrian Cojocar

28.01.2014, 18:45 2200

Numai o mică parte din cei care au fost păgubiţi pe bursă au reuşit după ani de zile şi pe căi ocolite să-şi recupereze o parte din bani, în timp ce majoritatea aşteaptă şi după şase ani de zile ca instanţa să dea un verdict final pentru a putea să-şi recupereze banii pierduţi.

Astfel, clienţii firmelor de brokeraj, mai ales ai celor mici, cu puţine mecanisme de supraveghere şi controlori interni, trebuie să stea cu ochii pe bani ca pe butelie pentru a nu risca să fie fraudaţi.
 

Cazul Mobinvest - pagubă estimată de 2,3 mil. euro

Unul dintre cele mai vechi cazuri de investitori păgubiţi de pe bursă este cel al clienţilor Mobinvest, care în 2008, an în care bursa s-a prăbuşit cu 70%, nu şi-au putut vinde acţiunile din portofoliu din cauză că CNVM (actuala ASF) a blocat conturile acestora timp de mai multe luni de zile. Până în prezent niciun investitor nu şi-a recuperat banii în acest caz.

„În zilele acelea din 2008 când acţiunile scădeau cu câte 15% pe zi mă îngrozeam. Eu luasem şi un credit în franci elveţieni chiar înainte să-mi fie blocat contul de brokeraj în ideea de a avea disponibil dacă acţiunile scad mult. Paguba mea personală, care rezultă din evaluare, este de circa 70.000 de euro. În plus, din 2008 nu pot să-mi recuperez din cont cash-ul în valoare de 30.000 de lei pe care-l aveam la acea dată şi acum îmi este greu să plătesc creditul“, spune Daniel Capus, unul dintre păgubiţii Mobinvest.

Punctul de pornire al cazului l-a constituit un control demarat de CNVM în iunie 2008 la Mobinvest cu ocazia căruia arbitrul pieţei a depistat mai multe nereguli, cum ar fi faptul că societatea folosea banii clienţilor fără acordul acestora pentru a tranzacţiona în contul altor clienţi.

Drept urmare, în iulie 2008 CNVM a luat decizia controversată de a bloca cele 572 de conturi ale clienţilor Mobinvest chiar înainte ca banca de investiţii Lehman Brothers să-şi declare falimentul şi odată cu aceasta cotaţiile acţiunilor să scadă accelerat.

Totodată de la mijlocul lunii august a aceluiaşi an, societatea Mobinvest din Oradea se află în administrare specială, urmând ca în perioada următoare să intre în faliment.
 

Clienţii Mobinvest au atacat decizia CNVM în instanţă şi în august 2008

Curtea de Apel a suspendat măsurile de blocare a conturilor. O lună mai târziu Înalta Curte de Justiţie a dat o decizie favorabilă clienţilor Mobinvest, dar CNVM nu a pus în aplicare hotărârea instanţei şi a emis în continuare ordonanţe pentru suspendarea conturilor clienţilor Mobinvest.

Clienţilor firmei de brokeraj li s-a permis abia în decembrie 2008 să-şi mute acţiunile din firmă la Depozitarul Central, însă la acea dată corecţiile de pe bursă erau aproape de sfârşit şi bursa pierduse 55% din iulie, momentul în care au fost blocate.

„Legea spune că în a doua zi după suspendarea activităţii unei societăţi de brokeraj CNVM trebuia să le permită clienţilor să-şi mute acţiunile la Depozitarul Central. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este strigător la cer. Proprietatea acestora a fost îngrădită timp de şase luni de zile fără nicio justificare. Există două expertize contabile din care rezultă că s-au pierdut 2,3 milioane de euro şi circa 250 de oameni au acţionat CNVM în instanţă. Acum ne judecăm din nou la Înalta Curte, dar şansele să câştigăm sunt mici“, spune Bogdan Munteanu, avocatul care reprezintă circa 200 de clienţi Mobinvest în procesul cu ASF (fosta CNVM).

Potrivit acestuia, clienţii societăţii ar putea fi nevoiţi să plătească şi cheltuieli de judecată de 180.000 de lei în cazul în care pierd procesul care are termen final în luna martie a acestui an.

Alţi circa 40 de oameni au atacat deciziile CNVM şi se judecă într-un alt proces la Tribunalul Bihor, dar procesul este într-un stadiu incipient.

Reprezentanţii ASF au precizat că acest caz este în prezent suspendat de instanţă. „Dosarul este înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă, în faza procesuală a recursu­lui. Judecata este suspendată de instanţă până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate invocată de recurenţii-reclamanţi cu privire la mai multe acte administrative individuale emise de CNVM“, au precizat reprezentanţii departamentului juridic din cadrul sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare al ASF.
 

Cazul Broker Cluj - pagubă estimată la 1,9 mil. euro

Adriana Constantin, şefa agenţiei Deva a societăţii Broker Cluj, a păgubit în perioada 2005 - 2008 mai mulţi clienţi ai societăţii cu suma estimată de 1,9 mil. euro.

Frauda a fost descoperită în ianuarie 2009, atunci când peste 80 de clienţi ai agenţiei din Deva au depus plângeri penale împotriva directoarei.

Până în prezent Broker Cluj a despăgubit prin înţelegeri amiabile circa 40 de persoane cu suma de 1,46 mil. lei (circa 330.000 de euro), mulţi dintre aceştia acceptând să primească numai o parte din bani pentru a nu aştepta mai mulţi ani de zile ca instanţa să dea o sentinţă finală. Alţi 60 de clienţi aşteaptă să fie despăgubiţi.

Potrivit IJP Hunedoara, şefa agenţiei din Deva a Broker ar fi încasat de la mai multe persoane fizice şi juridice sume de bani ce urma a fi folosite pentru efectuarea unor tranzacţii la Bursa de Valori Bucureşti şi Bursa de Mărfuri Sibiu. Ea ar fi eliberat documente fictive pentru sumele încasate, însuşindu-şi o parte din acestea, iar o altă parte ar fi utilizat-o pentru efectuarea de tranzacţii bursiere în nume propriu.

„În urma depunerii plângerilor penale de către clienţii păgubiţi, a fost începută urmărirea penală împotriva Adrianei Constantin de către DNA Serviciul Teritorial Alba Iulia. Aceasta a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul din 10 decembrie 2009, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara. În data de 20.04.2010 dosarul a fost suspendat, întrucât reprezentanţii Broker Cluj au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a mai multor articole din Codul de procedură penală, iar excepţia a fost trimisă spre soluţionare Curţii Constituţionale“, spune Simona Oprea, avocat la firma Duţescu&Partners, care reprezintă o parte din păgubiţi în acest caz.

Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată de Broker Cluj, iar judecarea dosarului a fost reluată în aprilie 2011. Ulterior, Broker Cluj a solicitat strămutarea dosarului de la Tribunalul Hunedoara şi, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Arad în august 2011. Această instanţă a soluţionat cauza în faza de fond în octombrie 2011, condamnând-o pe Adriana Constantin şi obligând-o pe aceasta, în solidar cu Broker Cluj, în calitate de parte responsabilă, la plata despăgubirilor către părţile civile.

A urmat apelul la Curtea de Apel Timişoara, care a soluţionat cauza în aprilie 2012, iar recursul a fost soluţionat de ICCJ în noiembrie 2012.

În recurs, ICCJ a casat hotărârea din apel şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Timişoara. În cel de-al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel Timişoara a soluţionat apelul în luna mai a anului trecut, cauza fiind în prezent pe rolul ICCJ pentru soluţionarea recursului, cu termen în data de 03.02.2014. „Toate instanţele au menţi­nut obligaţia de plată a despăgubirilor către părţile vătămate. Primele solu­ţionări pe cale amiabilă a laturii civile a litigiului penal au apărut după ce dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara. Din câte ştiu, primele propuneri din partea Broker Cluj au fost de acordare a 50-60% din suma investită iniţial de către clienţi, deşi instanţele admiseseră despăgubiri constând în suma investită iniţial indexată cu rata inflaţiei şi dobanda legală. Au existat persoane care au încheiat tranzacţii pe aceste sume propuse de firma de brokeraj, ulterior procentele începând să crească gradual, ajungând spre 85-90% din suma investită iniţial, iar în unele cazuri chiar la 100%“, a precizat Simona Oprea.

Ea spune că în prezent se încearcă rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, însă mai sunt persoane care nu doresc acest lucru şi aşteaptă finalizarea procesului penal pentru a primi despăgubirile la valoarea admisă de instanţă.
 

Cazul Sima - pagubă estimată de 3,5 milioane de euro

Cristian Sima, 52 de ani, unul dintre brokerii cunoscuţi de pe bursă care a ocupat în trecut poziţia de preşedinte al Bursei din Sibiu, a fost acuzat în 2012 de mai mulţi clienţi ai săi că i-a păgubit cu peste un milion de euro după ce ar fi pierdut banii acestora în tranzacţii foarte riscante pe piaţa valutară Forex.

Deşi a trecut aproape un an şi jumătate de atunci până în prezent, niciun client al lui Sima nu şi-a recuperat banii.

În ultima perioadă Cristian Sima îşi dezvoltase în afara bursei o activitate de manager de investiţii după ce reuşise să atragă mai mulţi clienţi bogaţi.

El a reuşit să-şi creeze ima­ginea de expert în pieţe financiare prin apariţiile în talk-show-uri televizate în care comenta pe diferite teme financiare.

Sima a reu­şit să pătrundă în sferele în care se învârt oamenii bogaţi con­struind prie­tenii cu persoane cunoscute, precum Alexandrina Gătej, fosta şefă a Unilever şi fost consilier prezidenţial, sau cântăreţul Tudor Chirilă.

Cazul Sima a fost unul dintre cele mai mediatizate scandaluri din ultimii ani pentru motivul că a fost singurul acuzat care a ieşit în presă cu declaraţii.

El a fugit din România în 2012 de teama furiei investitorilor, dar a continuat să comenteze de pe margine despre caz şi clienţii implicaţi prin mai multe scrisori care au ajuns în media şi continuă şi în prezent să comenteze despre diferite evenimente pe site-uri de socializare precum Facebook.

După fuga sa din ţară, Sima a vorbit despre relaţiile sale cu Viorel Hrebenciuc, cu fostul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu, cu Daniel Dăianu, actualul preşedinte al ASF şi cu Irina Schrotter.

„În cazul Sima se desfăşoară urmărirea penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti care a început anul trecut. Sunt mai mulţi investitori constituiţi părţi civile în proces. Eu am şase clienţi şi probabil că mai sunt un număr aproximativ egal de alţi păgubiţi. S-au făcut plângeri penale şi sunt cercetate mai multe persoane bănuite că au fost implicate, inclusiv societăţile lui Sima. În total paguba depăşeşte un milion de euro“, spune Dan Stoicescu, care reprezintă mai mulţi păgubiţi în cazul brokerului fugar Cristian Sima.

El spune că lucrurile nu s-au mişcat atât de repede pe cât şi-ar fi dorit în acest caz pentru că au fost necesare foarte multe verificări înainte de începerea efectivă a urmăririi penale.

„Investitorii au şanse să-şi recupereze banii în cazul Sima dacă organele judiciare acţionează în mod rapid şi cu celeritate pentru că sunt măsuri asiguratorii precum sechestru asiguratoriu pe bunurile inculpaţilor“, spune Stoicescu.

Sima a fugit din ţară după ce ar fi pierdut circa 3,5 milioane de euro, banii a circa 60 de clienţi ai WBS Holdings, o firmă de brokeraj specializată în tranzacţii pe pieţele internaţionale care este înregistrată în Insulele Virgine Britanice şi nu este autorizată sau supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Din cauză că WBS Holding nu este în­registrată în România, clien­ţii lui Sima au pu­ţine pârghii pentru a-şi recupera banii. Sima a declarat anterior că pentru clienţii săi nu a contat faptul că WBS Holding nu este înregistrată la CNVM şi că aceştia au semnat contracte realizate de avocaţi londonezi care îl disculpă în proporţie de 100%.

CNVM s-a autosesizat şi a demarat în octombrie 2012 un control la societatea de brokeraj WBS România aflată sub jurisdicţie românească după ce în presă au apărut informaţii că fostul preşedinte al Bursei din Sibiu Cristian Sima ar fi fugit cu banii clienţilor WBS Holding.

Arbitrul pieţei de capital a retras autorizaţia de funcţionare acordată firmei de brokeraj WBS România şi a aplicat amenzi conducerii şi responsabililor de controlul intern în cuantum total de 201.000 de lei. Mai exact, CNVM i-a amendat cu câte 50.000 de lei pe Sima, pe preşedintele CA, pe directorul general al WBS România Anca Bunea şi pe reprezentantul Compartimentului de Control Intern Dan Vătămanu şi le-a interzis să activeze pe piaţa de capital pentru cinci ani.

 

Păgubiţii Harinvest mai au mult de luptat

Cazul investitorilor păgubiţi de la firma de brokeraj Harinvest a intrat în atenţie anul trecut, când aceasta nu a reuşit să deconteze o tranzacţie de 500.000 de euro din lipsă de fonduri. Ulterior ASF a efectuat un control şi a depistat mai multe nereguli pentru care mai multe persoane au fost amendate cu suma totală de 618.500 de lei. ASF a obligat totodată acţionarii Harinvest să lichideze societatea sau să-i modifice obiectul de activitate după ce a suspendat în prealabil activitatea acesteia.

Din noiembrie anul trecut clienţii Harinvest nu mai reuşesc să-şi retragă banii şi acţiunile de la firma de brokeraj după ce aceasta a fost implicată într-un scandal de fraudă, brokerii Harinvest fiind suspectaţi că au vândut ilegal acţiunile din portofoliile clienţilor pentru acoperirea unei pierderi. Până în prezent peste 72 de clienţi Harinvest au reclamat că au fost păgubiţi cu suma de 16,2 mil. lei (3,6 mil. euro).

Cazul este la început şi istoria celorlalte cazuri de fraudă de pe bursă arată că aceştia mai au mult de luptat până să-şi recupereze banii pierduţi, mai ales că firma Harinvest nu dispune de sumele necesare, iar speranţa vine de la Fondul de Compensare a Investitorilor, care ar putea să ofere despăgubiri de maximum 20.000 de euro.

 

Şefa IFC România a fost victima unui furt de acţiuni de 200.000 de Euro

Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii din România a International Finance Corporation (IFC), a căzut anul trecut victimă unui caz de furt de acţiuni prin care a fost păgubită cu suma de circa 900.000 de lei (200.000 de euro).

Până în prezent Ana Mihăescu spune că a recuperat un sfert din banii pierduţi şi continuă demersurile pentru a intra în posesia şi celorlalte sume.

„Procesul de la Sibiu continuă. Unii inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia alţii nu. Nu am date despre făptaşii care au fost daţi în urmărire generală şi nu sunt incluşi în procesul de la Sibiu.  În urma analizei ASF, care a identificat persoanele culpabile de la brokerii Carpatica, Actinvest şi Alpha Finance, numai Alpha mi-a reîntregit portofoliul cu porţiunea care era administrată de ei, adică cam un sfert din portofoliul furat. La această oră analizez ce căi pot avea pentru a-mi recupera prejudiciul. ASF a amendat entităţile financiare ce nu au respectat legislaţia în vigoare şi a stabilit ce operaţiuni nu au respectat legislaţia pieţei de capital“, spune Ana Maria Mihăescu.

Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, instanţa unde se judecă cazul, la începutul anului trecut doi dintre inculpaţi, dintre care Galea Livia, singura femeie din grupul infracţional, s-au prezentat la sediul societăţii de brokeraj Carpatica Invest cu un buletin falsificat după cel al Anei Maria Mihăescu şi au cerut brokerilor să ceară de la Depozitarul Central un extras de cont cu situaţia detaliată a acţiunilor pe care aceasta le deţine. Acţiunile sunt păstrate în conturile Depozitarului Central dacă investitorul a primit respectivele acţiuni în urma cuponiadei şi nu le tranzacţionează pe bursă. Pentru a le vinde pe bursă, acţiunile trebuie mutate din contul Depozitarului în cel al unui broker.

Galea Livia a pretins că e Ana Maria Mihăescu, iar cel de-al doilea inculpat este nepotul acesteia. Brokerii de la Carpatica Invest nu şi-au dat seama că buletinul e fals şi au eliberat extrasul de cont. Şefa misiunii din România a IFC avea acţiuni la SIF Muntenia şi la SIF Transilvania.

Cu extrasul de cont, inculpaţii s-au dus la o altă societate de brokeraj, respectiv Actinvest din Braşov, de unde au dat ordinele de vânzare. Inculpaţii au deschis la societatea de brokeraj Actinvest un cont de tranzacţionare nou pe numele Anei Maria Mihăescu folosindu-se de buletinul fals. Inculpaţii au deschis un cont bancar la Raiffeisen Bank pentru a încasa banii din vânzarea acţiunilor. Vânzarea acţiunilor s-a realizat pe parcusul a două luni, prin tranzacţii repetate pe parcursul a două luni. Brokerii de la Alpha Finance au căzut în aceeaşi capcană şi le-au furnizat hoţilor date confidenţiale pentru care au fost de asemenea amendaţi de ASF.

Potrivit procurorilor, în acest timp victima nu ştia nimic şi ar fi aflat de furt abia în aprilie când ar fi vrut să participe la AGA SIF Muntenia şi nu a putut pentru că a primit o notificare că nu mai este acţionar.

Pe 25 iulie, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au trimis în judecată un număr de opt inculpaţi, dintre care trei în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, fals şi uz de fals. Cei opt inculpaţi sunt Fleşer Ştefan Adrian, Macovei Nicolae Paul, Galea Livia, Corcoveanu Mihai, Ioniţă Dorel, Pungilă Ioan, Koteles Bogdan Belu şi Hantiu Aron. Unul dintre inculpaţi, asupra căruia a fost emisă decizie de arest, a fugit din ţară. Galea Livia a fost condamnată de Tribunalul Sibiu la şapte ani de închisoare, Bogdan Koteles a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, iar judecarea celorlalţi inculpaţi în acest dosar continuă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO