Parlamentarii au validat săptămâna aceasta noi membri în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care supraveghează Bursa de la Bucureşti, cu o capitalizare de 22 de miliarde de euro, şi modul în care sunt administrate activele de circa 7 mld. euro ale Fondului Proprietatea, SIF-urilor şi fondurilor de investiţii, însă niciunul dintre noii membri nu are experienţă pe piaţa de capital care să-l recomande pentru o asemenea poziţie.
Plicul cu recomandările de partid şi nu experienţa profesională a contat pentru parlamentari când au ales noile conduceri ale CNVM. Astfel, Ştefania Ferencz, de profesie avocat şi fără niciun fel de experienţă pe bursă, a ajuns să supravegheze piaţa de capital, singurul lucru care o recomandă fiind că a fost şefa de cabinet a fostului prim-ministru Emil Boc, în timp ce Carmen Negoiţă (tot avocat), fosta soţie primarului Sectorului 3 Liviu Negoiţă (membru important al PD-L), a fost numită în funcţia de preşedinte al comisiei. Carmen Negoiţă a ajuns membră a CNVM în urmă cu cinci ani la fel, fără a avea experienţă în domeniu, şi o înlocuieşte acum pe Gabriela Anghelache, şefa catedrei de monedă şi profesor de pieţe de capital la Academia de Studii Economice.
Dorina Mihăilescu, avocat, care a primit un nou mandat la CNVM, a devenit membru al comisiei în 2005, după ce a fost şefa de cabinet a lui Adrian Năstase. Componenţa este completată de un inginer metalurgist, un inginer mecanic şi un inginer geolog.
Aceste posturi sunt plătite cu salarii care pot depăşi şi 10.000 de euro pe lună, iar Parlamentul i-a validat deşi legea spune clar că doar persoane cu experienţă pot fi numite în astfel de funcţii. Mai mult, selecţia candidaţilor trebuie să se facă dintr-o listă ce conţine un număr mai mare de candidaţi decât numărul membrilor ce urmează a fi aleşi. Nu s-a întâmplat însă acest lucru.
Numele candidaţilor pentru funcţiile de conducere de la CNVM şi de la CSPP au venit în plicuri închise, direct de la centrul partidelor, cu specificaţii concrete ce post îi este destinat fiecărei persoane în parte, fără contracandidaţi, susţin surse parlamentare.
Spre deosebire de majoritatea ţărilor din regiune, unde tot sectorul financiar este supravegheat se o singură autoritate, iar la conducerea acesteia sunt aduşi oameni cu experienţă, în România există câte o comisie pentru fiecare segment în parte (asigurări, pensii, piaţă de capital), fiecare cu sediu propriu, cu buget propriu, cu sute de angajaţi şi cu şefi numiţi politic.
Pentru Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, instituţia care supraveghează piaţa de capital, PD-L a propus persoane care au experienţă redusă sau deloc în supraveghere cum este cazul Ştefaniei Ferencz, care a fost validată marţi de Parlament în funcţia de comisar. Ea a fost consiliera şi şefa de cabinet a premierului Emil Boc. În perioada 2000-2004, când Emil Boc era deputat, a fost şefa de cabinet a acestuia, fiind alături de Emil Boc şi în mandatul de primar al Clujului. A absolvit Facultatea de Drept şi nu are niciun an experienţă în supravegherea pieţei de capital deşi Legea 289/2010, care reglementează activitatea autorităţilor de supraveghere a pieţelor financiare, spune că membrii "trebuie selectaţi exclusiv pe baza experienţei şi calificării tehnice în supravegherea sectorului financiar." Mai mult, Ştefania Ferencz nu a avut niciun contracandidat. Carmen Negoiţă, susţinută de PD-L pentru funcţia de preşedinte al CNVM, îndeplineşte criteriile de experienţă pentru că în ultimii cinci ani a fost vicepreşedinte al CNVM. Carmen Negoiţă este de profesie avocat şi a fost căsătorită cu Liviu Negoiţă (PD-L). Şi PSD-ul a propus persoane care au puţine legături cu piaţa de capital: pe senatorul Gheorghe Marcu care va fi noul vicepreşedinte, care nu a lucrat în supravegherea pieţelor financiare, şi pe Dorina Mihăilescu, care a lucrat din 2005 în CNVM însă la începutul anilor 2000 a fost consiliera premierului Adrian Năstase. Ei se vor alătura unei echipe de conducere aleasă tot pe criterii politice din care face parte Alexe Gavrilă, de profesie metalurgist, şi Lorand Kralik, de profesie biolog şi jurnalist.
Audierile candidaţilor pentru funcţiile de conducere în CNVM s-au făcut luni, 26 martie, cu uşile închise, însă deputata Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de buget, susţine că au fost respectate criteriile legale şi că în audieri au fost puse întrebări candidaţilor despre pregătirea profesională şi despre ce strategie au. Surse parlamentare prezente la audieri infirmă însă aceste informaţii şi susţin că nu a fost pusă nicio întrebare de reprezentanţii niciunui partid politic. Potrivit legii, candidaţii pentru instituţiile de supraveghere a pieţelor financiare trebuie audiaţi de comisiile reunite ale Parlamentului.
Marţi, 27 martie, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private aveau deja conduceri noi, Carmen Negoiţă şi Marian Sârbu, fost ministru al muncii, fiind validaţi de Parlament în funcţia de preşedinţi şi urmează să îşi înceapă mandatele în octombrie, respectiv, în iunie când mandatele actualelor conduceri expiră.
Ce prevede legea
"Comisiile reunite vor efectua selecţia propunerilor dintr-o listă care conţine un număr mai mare de candidaţi decât numărul membrilor ce urmează a fi numiţi, selectaţi exclusiv pe baza experienţei şi calificării tehnice în supravegherea sectorului financiar." (Legea 289/2010)
De la conducerea CNVM, Carmen Negoiţă va fi responsabilă de supravegherea celor două burse locale din Bucureşti şi Sibiu, unde se tranzacţionează companii în valoare de 20,5 miliarde de euro, unde au conturi deschise 90.000 de investitori, dintre care 4.000 de persoane tranzacţionează lunar acţiuni de 100 de milioane de euro, de Depozitarii Centrali şi de Casele de Compensaţii ale celor două burse. CNVM e responsabilă ca un nou FNI să nu se mai întâmple, să asigure protecţia celor peste 200.000 de investitori care au investit peste 1,5 mld. euro în fonduri mutuale. Fondul Proprietatea, printre cele mai valoroase companii listate cu active de 3,6 mld.euro, şi administratorul Franklin Templeton, supraveghează derularea privatizărilor statului prin bursă. Participă la elaborarea legislaţiei de pe piaţa de capital, aprobă şi elaborează reglementările din domeniu.
Pe de altă parte, Marian Sârbu are pe umeri supravegherea sistemului de pensii private format din pilonul II cu active de 7 mld.lei de la peste 5,5 milioane de persoane, şi din pilonul III cu active de 500 mil.lei de la 270.000 de persoane. În conturile fondurilor de pensii obligatorii intră lunar 200 mil.lei din contribuţiile de asigurări sociale plătite de fiecare angajat la bugetul de stat.
Ceea ce s-a întâmplat în această săptămână aduce aminte de scandalul numirilor de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor de anul trecut. Atunci Parlamentul l-a respins de la funcţia de preşedinte al CSA pe Cristian Constantinescu, preşedintele UNSAR şi fost director general la Allianz-Ţiriac Asigurări, un profesionist în domeniu, preferându-l în schimb pe Romeo Comăniciu, directorul sucursalei din Braşov a companiei Astra Asigurări. Acesta s-a retras însă din cursă. Astfel că Parlamentul l-a ales pe Constantin Buzoianu, un fost ofiţer de poliţie care deţinea funcţia de vicepreşedinte al instituţiei din 2006. El a fost susţinut în funcţie de PSD.
Deşi sunt instituţii autonome şi private, care se autofinanţează, iar pe umerii conducerilor stă supravegherea pieţei financiare de zeci de miliarde de euro pe care activează de la grupuri financiare de renume mondial la simpli investitori, viitori pensionari sau simpli asiguraţi, CSA, CNVM şi CSSPP sunt instituţii puternic politizate, iar partidele politice aleg să îşi numească reprezentanţi nu în baza criteriilor profesionale. Întrebat de Ziarul Financiar dacă şi-ar da propria maşină să fie condusă de o persoană care nu are permis, un deputat, membru din comisile de specialitate ale Parlamentului, a răspuns că nu ar face niciodată acest lucru.
Cu toate acestea, la vârful principalelor autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare se află persoane care nu au experienţă în domeniu şi care va trebui să înveţe din mers ce presupune activitatea de supravghere şi să facă cursuri de calificare astfel încât să poată participa la deciziile privind modificarea reglementările din domeniu sau la cele despre armonizarea normelor locale cu cele ale Uniunii Europene.
Şefii acestor instituţii au pe bugete de zeci de milioane de lei. Veniturile încasate de aceste instituţii provin din taxele şi comisioanele plătite de companii şi de investitori, însă mare parte din acest evenituri sunt cheltuile pe salarii şi cu persoanulul. De exemplu, CNVM şi-a bugetat venituri de 56,5 mil.lei pentru 2011 şi cheltuieli de 55,5 mil.lei din care 45,7 mil.lei au fost bugetaţi pentru a fi cheltuite cu salariile celor peste 200 de angajaţi. CSSPP a încasat în 2010 venituri de 8,7 mil.lei, încasări care nu au acoperit cheltuielile cu persoanlul de 10,6 mil.lei din care 8,1 mil.lei au fost cheltuiete pe salariile celor 82 de angajaţi. Indemnizaţia şefilor acestor instituţii poate depăşi 10.000 euro, alături de alte beneficii extrasalariale. De exemplu, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vrea să încheie, în premieră pentru instituţie, poliţe de viaţă pentru cei circa 170 de salariaţi, cu suma asigurată variind între 25.000 şi 200.000 euro pe persoană, valoarea contractului fiind estimată la 27,7 milioane lei (6,3 milioane de euro) pentru cinci ani.
Pentru cele patru instituţii de supraveghere lucrează circa 2.200 de angajaţi, din care doar 1.700 sunt angajaţii BNR. În ţările din regiune precum Polonia,Austria, Cehia şi Bulgaria, băncile, piaţa de capital şi asigurările sun supravegheate de o singură instituţie centrală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
