Trei companii româneşti - Romgaz, Electrica şi Fondul Proprietatea, listate secundar pe bursa de la Londra - au atras tranzacţii cumulate de 1,2 miliarde de lei în ultimele şapte luni, sumă care dacă ar fi rulată local, ar urca cu 42% lichiditatea acestor acţiuni.
Lichiditatea scăzută este una dintre cauzele care ţin departe investitorii străini de pe bursa de la Bucureşti, iar listările secundare au permis ca trei dintre cele mai mari companii româneşti să fie tranzacţionate pe bursa de la Londra, generând astfel business pentru brokerii străini, supraveghetorul de piaţă şi operatorul bursier britanici.
La Bucureşti, tranzacţiile medii zilnice cu acţiuni au scăzut puternic, ajungând în prezent la o medie zilnică de 30 mil. lei, nivel similar anului 2012. Aproape jumătate din rulajele cu acţiuni pe bursa de la Bucureşti sunt generate de trei companii – Fondul Proprietatea, Romgaz şi Electrica, listate şi la Londra. Dacă local, cele trei acţiuni sunt pe primele 10 locuri în clasamentul celor mai lichide acţiuni, la Londra, pe segmentul internaţional unde mai sunt cotate şi alte 100 de companii din întreaga lume, cele trei acţiuni româneşti nu intră în top 30 cele mai tranzacţionate. Băncile şi companiile ruseşti de petrol şi gaze, precum Sberbank, Lukoil, Gazprom, sunt cele mai tranzacţionate la Londra cu rulaje şi de peste 1,3 miliarde de dolari pe lună. Spre comparaţie, în ianuarie rulajele cumulate ale Romgaz, Electrica şi FP au fost de 16,5 milioane de dolari, echivalentul a 68,7 mil. lei, potrivit calculelor ZF făcute în baza datelor publicate de bursa de la Londra. Ponderea tranzacţiilor cu companiile româneşti în rulajul total al segmentului internaţional al bursei londoneze este de 0,2% în ianuarie.
La Bucureşti, cele trei acţiuni au raportat tranzacţii cumulate de 294 mil. lei, adică 47% din întreg rulajul pieţei de acţiuni a bursei de la Bucureşti.
Pe bursa de la Londra, investitorii nu tranzacţionează acţiuni ale companiilor româneşti, ci certificate de depozite sau GDR-uri, care au în spate o acţiune, cum este cazul Romgaz, patru acţiuni (Electrica) şi 50 de acţiuni (Fondul Proprietatea). GDR-urile le permit deţinătorilor încasarea de dividende şi exprimarea votului în AGA.
În cazul Romgaz şi Electrica, listările secundare au avut loc în acelaşi timp cu listările locale, miza fiind atragerea de investitori străini astfel încât ofertele publice de vânzare de acţiuni să fie subscrise.
În cazul Fondului Proprietatea, listarea la Londra a avut loc la o distanţă de patru ani de la cotarea pe bursa de la Bucureşti, fiind motivată de administratorul FP ca o procedură menită să atragă investitori străini şi să reducă discountul de tranzacţionare al acţiunilor FP. În prezent, 33% din capitalul FP, limita maximă legală admisă, sunt împachetate sub formă de GDR-uri cotate la Londra, iar discount-ul de tranzacţionare al acţiunilor FP este de 34%. Pe 28 aprilie 2015, cu o zi înainte de cotarea la Londra, discountul de tranzacţionare al acţiunilor FP era de 20%.
În cazul grupului de distribuţie Electrica, ponderea GDR-urilor în capitalul social era de 6,7% la data de 13 mai 2015, potrivit celei mai recente raportări, în scădere de la peste 10% în momentul listării la bursa din Bucureşti. Pentru Romgaz, nu există informaţii cu privire la ponderea GDR-urilor în capitalul social, cel mai probabil pentru că acestea deţin o pondere redusă, de sub 5%.
Bank of New York Mellon, bancă americană, este depozitarul GDR-urilor în cazul celor trei companii.
O altă companie românească care ar putea ajunge să fie listată secundar pe bursa de la Londra este OMV Petrom, cel mai valoros emitent de pe bursa din Bucureşti. Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Petrom, a obţinut acordul OMV, acţionar majoritar cu 51% din Petrom, şi cel al statului român, care deţine 20% din capital, să listeze secundar compania pe bursa de la Londra. Listarea secundară ar permite derularea unei oferte publice de vânzare de acţiuni Petrom de către FP. Pe 31 decembrie 2016 expiră mandatul acordat de acţionari directoratului Petrom pentru a face listarea secundară.
Creşterea lichidităţii pe bursa de la Bucureşti reprezintă o miză extrem de ridicată pentru piaţa locală de capital, având în vedere că mulţi brokeri sunt la limita supravieţuirii din cauza rulajelor scăzute, iar fondurile de pensii private obligatorii, care lunar încasează în conturi contribuţii de 450 milioane de lei, sunt nevoite să investească peste graniţe în căutare de companii mai lichide.
