Anul 2013 se anunţă agitat pentru Fondul Proprietatea, care nici după ce statul a terminat despăgubirile cu acţiuni, nu a scăpat de riscul de a se contamina cu neregulile care au infectat sistemul de despăgubire a foştilor proprietari.
Premierul a numit legea de înfiinţare a fondului "cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României" şi a anunţat că vor fi verificate dosarele în baza cărora au fost date acţiuni la fond.
În luna aprilie expiră termenul până la care România, aşa cum s-a angajat faţă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să adopte o lege prin care să rezolve despăgubirile persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, problemă pasată precum un cartof fierbinte de la o guvernare la alta în ultimii douăzeci de ani. Nu ar fi surprinzător ca actualul Guvern să ceară din nou o amânare de la CEDO, având în vedere că până acum nu a fost înaintată o soluţie legislativă concretă, iar amânările au fost soluţiile la care au apelat şi fostele administraţii aflate la putere.
O primă soluţie a fost Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), înfiinţat în 2005. Statul român a pus la bătaie acţiuni la cele mai valoroase companii din economie care au format portofoliul FP şi pe care apoi le-a dat foştilor proprietari drept despăgubire. În şase ani statul a dat acţiuni de 14 miliarde de lei la fond la câteva mii de persoane, însă din cauză că procedura de despăgubire a fost viciată de funcţionari publici corupţi de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, puţini dintre cei care au primit acţiuni la fond sunt persoane îndreptăţite. Statul şi-a terminat acţiunile în 2012, însă au mai rămas de despăgubit câteva zeci de mii de persoane, efortul financiar ridicându-se la o sumă estimată la 16 miliarde de euro, sau 12% din Produsul Intern Brut.
Într-o emisiune la postul de televiziune România TV, premierul Victor Ponta a declarat pe 28 decembrie 2012 că cea mai gravă obligaţie de realizat în acest an este cea legată de restituiri:
"Domnul fost prim-ministru Ungureanu vorbea de 16 miliarde de euro, noi vorbim de mai puţin de 16 miliarde, pentru că se vor restitui în natură cele care se pot restitui în natură şi s-au mai şi verificat o parte din constatările care erau, evident, umflate. E vorba de multe miliarde de euro pe care nu putem să le restituim anul acesta, pentru că ar însemna, vă zic clar, o creştere a deficitului de trei-patru ori, ceea ce nimeni nu ar putea să suporte. E vorba de eşalonare şi de un mod, până la urmă, în care chiar să putem să dăm acei bani înapoi, bani pe care, mă rog, nu i-a dat nimeni, nicio ţară din estul Europei. Îi dăm noi, asta e. Nu se poate pune problema decât de eşalonare pe un termen important de ani şi de reverificare a multora dintre dosare. Pentru că s-au făcut abuzuri şi afaceri", potrivit cotidianul.ro
Începând din 22 decembrie, Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor, instituţia care a gestionat despăgubiri de 3 mld. euro (numerar şi acţiuni la FP) în ultimii şase ani, a trecut din subordinea Ministerului Finanţelor Publice în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria primului-ministru.
Informaţii privind gravele nereguli din procedura de despăgubire au existat cu mulţi ani în urmă, iar Ziarul Financiar a relatat despre aceste nereguli încă din 2010. În martie 2012, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a anunţat că a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate în cadrul auditului realizat la ANRP, iar unul dintre vicepreşedinţi este anchetat pentru luare de mită, însă până acum nu a fost nimeni pedepsit.
De modul în care aceste grave nereguli vor fi îndreptate şi corectate, iar vinovaţii pedepsiţi depinde aplicarea viitoarei legislaţii în materie de despăgubiri de care va fi responsabilă tot ANRP, instituţie guvernamentală asupra căreia pla-nează grave acuzaţii de corupţie şi de ineficienţă. O nouă lege de despă-gubire fără rezolvarea neregulilor şi pedepsirea abuzurilor din ultimii ani ar face ca istoria neagră din spatele Fondului Proprietatea să se repete. Mai ales că în luna mai va fi reluat procesul de emitere a titlurilor de despăgubire şi a titlurilor de plată, suspendate de guvern timp de doi ani.
"Fondul Proprietatea, care acum este sută la sută privat şi care deţine, uite am transferat din avuţia naţională către o zonă privată, am transferat 20% în medie, din tot ceea ce înseamnă companiile strategice. Legea 247/2005, din punctul meu de vedere, a fost cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României, dar nu mai putem să îl mai întoarcem acum. Putem doar să găsim o soluţie inteligentă de aplicare."
Legea 247/2005 de înfiinţare a Fondului Proprietatea a fost semnată de guvernul Tăriceanu (PNL), un guvern de coaliţie PDL-PNL. PSD-ul aflat în 2005 în opoziţie şi astăzi la guvernare alături de PNL a numit retrocedările un moft. Astăzi, după ce statul şi-a terminat acţiunile la fond, iar Proprietatea este controlat de fonduri străine de investiţii, o verificare şi eventuală anulare a unor despăgubiri incorect acordate, drept măsură reparatorie pentru faptul că statul a plătit fie prea mult, fie unor persoane neîndreptăţite, ar putea pune presiune pe Fondul Proprietatea şi pe administratorul Franklin Templeton, oricum ţinuţi în corzi de zecile de procese deschise de acţionarul justiţiar Ioana Sfîrăială.
Statul a predat fără să vrea controlul fondurilor străine de investiţii deşi sloganul sub care a funcţionat mult timp fondul a fost că "Fondul Proprietatea este al proprietarilor". Fondurile au cumpărat acţiuni la fond la un discount şi de 60% raportat la valoarea activelor din portofoliu, mai întâi de pe piaţa "gri" şi apoi de pe bursă. Astăzi, fondul american de hedging Elliott Associates este cel mai mare acţionar cu aproape 15% din capitalul FP. Elliott cere vânzarea companiilor din portofoliul fondului şi distribuirea banilor către acţionari. Statul nu ar încasa nimic din lichidarea portofoliului FP, din care fac parte acţiuni la Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, pentru că nu mai deţine decât o participaţie reziduală. Pe de altă parte, Romgaz, Hidro şi Nuclearelectrica reprezintă companii strategice pentru economie pentru că asigură jumătate din producţia naţională de gaze, respectiv jumătate din necesarul de energie, orice modificare în structura acţionariatului putând avea un impact asupra activităţii acestor companii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
