Burse - Fonduri mutuale

Putea fi evitat cazul Sima printr-o supraveghere mai atentă din partea CNVM? Cât sunt de protejaţi investitorii? Cum poate fi verificată o firmă de brokeraj? Care sunt efectele asupra imaginii pieţei de capital?

Putea fi evitat cazul Sima printr-o supraveghere mai atentă din partea CNVM? Cât sunt de protejaţi investitorii? Cum poate fi verificată o firmă de brokeraj? Care sunt efectele asupra imaginii pieţei de capital?

Mediafax Foto

Cazul brokerului fugar Cristian Sima aduce în prim-plan o problemă importantă legată de investiţiile pe pieţele de capital internaţionale, în contextul în care în ultimii ani au apărut zeci de firme care se promovează ca brokeri şi spun că oferă servicii de tranzacţionare pe pieţele externe.

Cristian Sima, fostul preşedinte al Bursei din Sibiu (Sibex), a fugit după ce ar fi pierdut banii clienţilor WBS Holding, o firmă de brokeraj înregistrată în Insulele Virgine Britanice, care tranzacţionează pe pieţele internaţionale. Primele imformaţii despre dispariţia lui Sima au apărut miercurea trecută, iar ulterior Sima a trimis trei scrisori şi a avut o intervenţie telefonică la Realitatea TV şi un interviu cu jurnalistul Radu Soviani, în care a explicat motivele fugii sale. El a povestit că a pierdut banii investitorilor în urma unor tranzacţii nereuşite şi că a fugit deoarece existau presiuni asupra sa din partea unor clienţi mari.

Pierderile se ridică la circa 3,5 milioane de euro, potrivit lui Sima, care a mai spus că cel mai mare client are de recuperat 1,4 milioane de euro. Printre clienţii păgubiţi se numără fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi creatoarea de modă Irina Schrotter, dar lista cuprinde circa 60 de nume, printre care şi alte personalităţi cunoscute din România.

Una dintre problemele care ies la suprafaţă din cazul Sima este că multe dintre firmele care oferă servicii de tranzacţionare pe pieţele internaţionale nu se supun reglementărilor şi nu sunt supravegheate de nicio autoritate, cum este şi cazul firmei WBS Holding, astfel că investitorii care apelează la astfel de firme nu sunt protejaţi şi nu au cui se adresa atunci când sesizează nereguli sau când cei care le administrează banii dispar dintr-o dată cu tot cu banii lor.

Ar trebui o reglementare mai strictă a intermediarilor de investiţii?

În sectorul asigurărilor, un broker de asigurări poate vinde poliţe doar dacă este autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În schimb, pe piaţa de capital, un broker poate intermedia tranzacţii pe pieţele internaţionale în numele clienţilor chiar dacă nu este autorizat de CNVM. Pentru a tranzacţiona pe bursa de la Bucureşti sau pe bursa din Sibiu, o firmă de brokeraj trebuie să fie înregistrată în România şi autorizată de CNVM sau să fie înregistrată în Uniunea Europeană şi autorizată de o entitate de supraveghere de acolo şi înregistrată la CNVM.

Această regulă nu se aplică însă şi în cazul firmelor care oferă servicii de tranzacţionare pe piaţa Forex (piaţa valutară internaţională). Unele firme din acest segment sunt înregistrate la CNVM şi pot fi verificate, însă foarte multe sunt înregistrate prin paradisuri fiscale şi nu pot fi controlate. Specialiştii de pe piaţa de capital şi avocaţii spun că nu se pot face prea multe pentru reglementarea mai strictă a acestui sector şi că investitorii trebuie să se informeze atent în privinţa celor la care îşi plasează banii.

"Nu se poate face nimic mai mult din punct de vedere al legislaţiei. Clienţii trebuie doar să se asigure că societatea prin care fac tranzacţii sau le oferă servicii financiare este reglementată de o autorizaţie competentă şi monitorizată de aceasta pentru ca să desfăşoare activităţi în condiţii de risc normale. O firmă re­glementată are avan­tajul că trebuie să dea ra­poarte pe­riodice, are ce­rinţe de ca­pital, structură de per­sonal adec­vată, este asi­gurată la casa de com­pensaţie. Dacă firma era înre­gistrată, nu se ajungea aici. Ce s-a întâmplat în cazul Sima este ca şi cum nişte oameni i-ar fi dat lui pe stradă o sumă de bani să-i investească în loc să-i depună la o bancă şi să semneze un contract", a explicat Victor Safta, direc­torul general al Noble Securities, o firmă de brokeraj din Polonia care oferă servicii de tranzacţionare pe piaţa Forex.

Noble Securities este autorizată de autoritatea de supraveghere din Polonia şi este înregistrată la CNVM.

Cum poţi verifica dacă brokerul tău este supravegheat de CNVM

Pentru a se asigura că firma căreia îi încredinţează banii este înregistrată la una dintre autorităţile competente din ţările europene persoana în cauză poate să consulte site-ul CNVM, instituţia de reglementare a pieţei de capital din România, şi să acceseze pe site link-ul Registrul Public CNVM - secţiunea Intermediari FISM. În prezent pe site-ul CNVM sunt înregistrate la această secţiune 1.315 societăţi de intermediere financiară. WBS Holding, firma la care clienţii lui Sima şi-au depus banii, nu se numără printre firmele înregistrate la CNVM, fiind un offshore fără vreo licenţă sau activi­tate de intermedieri financiare.

Pe lângă cele 1.315 societăţi înregis­trate la această secţiune în România mai există cinci sucursale ale unor firme străine care activează ca intermediari pe piaţa Forex, care implică o transparenţă şi mai ridicată din partea acestor firme.

"Sucursalele reprezintă o prezenţă permanentă în România şi în cazul acestora ai cui să te adresezi şi să faci o plângere de exemplu", spune Victor Safta.

Acestea sunt Franklin Templeton Investment Management, X-Trade Bro­kers, ING Asset Management, Deltastock şi Noble Securities, firmă în curs de autorizare.

Lipsa de informare, dar şi confuziile deliberate pot aduce pierderi investitorilor

Dan Armeanu, profesor universitar de Finanţe la ASE, spune că în cazul Sima lucrurile sunt mai complicate, deoarece pot apărea confuzii între WBS Holding, firma din Insulele Virgine Britanice, şi WBS România, firmă de brokeraj autorizată de CNVM. El crede că nu este vorba de lipsă de reglementare, ci mai degrabă de o lipsă de informare a clienţilor WBS Holding, care probabil au avut încredere în Cristian Sima datorită statutului său de şef al Bursei de la Sibiu.

"Vorbim pe anumite scenarii, noi nu ştim ce anume scria în acele contracte. Eşti protejat de legislaţie atunci când închei un contract cu o firmă sau un broker autorizat. Clienţii trebuia să se intereseze la CNVM dacă WBS Holding este autorizată. Un agent din spaţiul european trebuie să notifice CNVM-ul dacă este autorizat la UE, iar dacă este dintr-o terţă ţară, atunci trebuie să obţină o autorizaţie de la Comisie", a menţionat Armeanu.

El mai spune că un client care încheie un contract cu o firmă de brokeraj este protejat în cazul în care firma dă faliment şi poate primi până la 20.000 de euro, în funcţie de cât a investit.

"Este posibil ca clienţii să fi făcut o confuzie între WBS România, care este autorizată şi WBS Holding despre care nu ştim dacă este autorizată, fiind înregistrată în Insulele Virgine. Problema trebuie tratată între investitori şi acel holding. Nu este de vină legislaţia", a mai spus Armeanu. Totuşi în acest caz poate fi vorba despre o confuzie deliberată pentru a câştiga credibilitate.

"Dacă eu îmi deschid un cont la un broker autorizat, el nu poate să facă ce vrea cu banii mei, ci trebuie să facă întocmai ce îi spun eu", a mai precizat Armeanu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO