Obiectivul strategic pe care îl au cei care conduc şi activează pe piaţa de capital - BVB, ASF, brokeri şi investitori - este promovarea pieţei de capital în categoria pieţelor emergente. Mutarea va pune România pe harta unor fonduri ce au la dispoziţie pentru investiţii peste 1.400 miliarde de dolari. Acum România, prin bursa de la Bucureşti, este calificată drept piaţă de frontieră la care se uită fonduri de peste o sută de ori mai mici.
„Bursa de la Bucureşti poate deveni piaţă emergentă nu mai devreme de anul 2017. Alături de ridicarea barierelor, trebuie să fie parcurse o serie de etape tehnice de precalificare. Însă vor exista mari avantaje pentru bursă chiar dinainte de a deveni piaţă emergentă, pentru că primii paşi pe care îi facem spre calificare vor atrage investitori noi şi fluxuri noi de capital din partea fondurilor care se pregătesc de upgradarea pieţei“, a spus Ludwik Sobolewski (foto), directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, în cadrul conferinţei „Bursa românească, piaţă emergentă“ organizată ieri de Ziarul Financiar.
Principalul indicator care va arată cât de pregătită este bursa să devină emergentă este valoarea zilnică a tranzacţiilor. Acum, tranzacţiile sunt de 7-8 milioane de euro, iar ţinta este de 50-70 milioane de euro.
„Pentru a fi relevanţi, bursa are nevoie de volume zilnice de tranzacţionare de 50-70 milioane de euro. Pentru a ajunge la aceste cifre avem nevoie de o infrastructură mai bună şi reglementări actualizate prin eliminarea celor opt bariere. Sper ca în doi-trei ani să ajungem la aceste volume. Cred că vom deveni bursă emergentă înainte ca economia să intre în zona euro“, a spus Claudiu Cercel, director general adjunct la BRD.
Pentru a ajunge în liga pieţelor emergente, bursa trebuie să atragă listări de companii mari, să elimine un set de bariere din legislaţie, să îşi modernizeze infrastructura de tranzacţionare, să reducă costurile de tranzacţionare şi reglementare, au căzut de acord participanţii la conferinţa ZF.
Însă fiecare pas înainte va atrage atenţia investitorilor. Un exemplu sunt bursele din Qatar şi Emiratele Arabe Unite, primele pieţe upgradate din categoria de frontieră la cea de emergente. Deşi upgradarea va avea loc în luna mai, anul trecut bursele arabe au înregistrat fluxuri importante de capital şi printre cele mari creşteri din lume, investitorii anticipând astfel evenimentul.
Pentru a ajunge în liga pieţelor emergente, alături de ţări precum Polonia, Rusia dar şi Brazilia, China, România trebuie să elimine un set de bariere. Profesioniştii de pe piaţa de capital alături de BVB au prezentat în luna februarie cele opt bariere care ţin pe loc dezvoltarea pieţei de capital. Printre acestea se numără modernizarea infrastructurii, costuri mai mici de tranzacţionare şi de reglementare, actualizarea reglementărilor.
„Dacă cele opt bariere vor fi ridicate, rulajele zilnice cu acţiuni pe bursă pot ajunge la câteva zeci de milioane de euro, iar valoarea companiilor listate la bursă va creşte cu zeci de miliarde de euro. Activele româneşti listate la bursă, acum subevaluate, vor avea o valoare mult mai aproape de realitate“, a spus Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.
Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, a dat asigurări că barierele care ţin de reglementare ar putea fi ridicate până la finalul anului 2015, dacă şi Parlamentul aprobă modificările necesare. De asemenea, ASF a trimis Parlamentului un set de modificări care vizează legislaţia primară şi care, odată adoptate, vor ajuta bursa să se dezvolte.
Un motiv în plus pentru care bursa trebuie să se dezvolte şi să devină un instrument real de finanţare a economiei este faptul că băncile vor fi tot mai restrânse în a acorda credite.
„Una din marile şanse de dezvoltare a pieţei de capital vine chiar din sistemul bancar, care trebuie să se alinieze la un set nou de reguli instaurat de Basel III, care va trebuie adoptat începând din 2015 şi până în 2019. Acest sistem nou de reguli este mai restrictiv şi va restrânge creditarea în economie, astfel că apare marea şansă de a dezvolta canalul bursier de finanţare pentru a echilibra economia“, a spus Claudiu Cercel, director general adjunct la BRD.
Primele două companii private ar putea să se listeze la bursă chiar în acest an, după o secetă de şase ani şi după un eşec anul trecut al ofertei producătorului de materiale de construcţii AdePlast.
„Discutăm cu două companii private interesate să se listeze la bursă. Listările ar putea avea loc în a doua jumătate a anului. Aceste listări nu vor avea loc indiferent de condiţia în care se va afla piaţa, ci decizia de listare va aparţine acţionarilor. Suntem mai optimişti acum, decât eram la începutul anului 2013, în ceea ce priveşte listarea de companii private la bursa din Bucureşti“, a spus Miruna Suciu, partener la casa de avocatură Muşat & Asociaţii.
De asemenea, în 2014 este programată listarea Electrica, prin vânzarea a 51% din acţiuni de către companie, ofertă ce are potenţialul să fie cea mai mare de pe bursă, peste oferta de 390 milioane de euro de anul trecut de la Romgaz.
„Termenul stabilit pentru listarea Electrica rămâne valabil: primele zile ale lunii iunie. Pentru listarea CE Oltenia, au intervenit nişte întârzieri legate de omologarea rezervelor de cărbune. Listarea ar putea avea loc în perioada 15 septembrie-octombrie, dar în luna aprilie vom putea spune mai exact“, a spus Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, Ministerul Economiei.
El a atras atenţia însă că fără companii private care să se listeze pe bursă, va fi greu ca piaţa românească să aspire la statutul de piaţă emergentă.
Liviu Stoleru, directorul general al producătorului de cărămizi Cemacon Cluj, a arătat că este necesar ca Bursa de Valori Bucureşti să se implice mai mult şi să le facă educaţie antreprenorilor români pentru a le arăta avantajele listării la bursă.
De asemenea, Raluca Ţintoiu, directorul general al ING Pensii, cel mai mare administrator de pensii private de pe piaţa locală, a spus că atunci când o companie privată pregăteşte o listare ar fi util să discute de la început cu investitorii mari pentru a-şi face o idee asupra evaluării pe care o poate obţine, astfel încât să fie evitate cazurile în care preţul cerut de vânzător este mult prea mare faţă de ce sunt dispuse fondurile de investiţii şi de pensii să ofere.
Bursa va avea doi indici noi: BET Total Return Şi BET Plus
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va avea doi indici noi din acest an: BET Plus şi BET Total Return, iar de anul viitor criteriile de calificare în indicele BET, principala referinţă a bursei, vor fi actualizate prin includerea cerinţelor de raportări în limba engleză, existenţa departamentului de "relaţii cu investitorii".
În prezent, bursa are şapte indici, fiecare dintre aceştia redând evoluţia a celor mai lichide companii, a companiilor din sectorul financiar sau a celor din sectorul energetic. Indicii bursieri sunt urmăriţi în principal de investitorii instituţionali care îşi construiesc portofoliile în funcţie de structura acestor referinţe. Intrarea sau ieşirea unei companii dintr-un indice bursier au un impact important asupra preţului acţiunilor respectivelor companii.
BET Plus va cuprinde un număr de 40 - 50 de companii şi va înlocui unul dintre indicii actuali, potrivit directorului general al BVB, Ludwik Sobolewski. "Acest nou indice va arăta investitorilor o imagine mai clară despre bursa de la Bucureşti", a spus oficialul BVB.
Astfel, BET Plus va cuprinde acţiunile din BET, indicele care urmăreşte cele mai lichide zece titluri de pe bursa locală, şi alte 30 - 40 de companii.
Alt indice care va fi lansat de BVB va fi BET Total Return (BET-TR), care va include acţiunile din BET şi dividendele pe care le distribuie companiile respective. Acest indice ar putea fi lansat în septembrie. Un indice de total return, ce redă randamentul acţiunilor plus dividendele, mai este prezent şi la bursa din Varşovia. Roxana Pricop
Listarea Hidroelectrica este suspendată, dar oferta Electrica poate fi mai mare decât cea de la Romgaz
Gabriel Dumitraşcu, directorul direcţiei de privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, spune că pregătirea listării Hidroelectrica a fost suspendată, după reintrarea companiei în insolvenţă, dar că oferta publică iniţială a Electrica va avea loc în luna iunie şi ar putea fi o tranzacţie mai mare decât listarea Romgaz de anul trecut.
„Am convenit cu Morgan Stanley şi Raiffeisen Capital & Investment, intermediarii selectaţi la Hidroelectrica, să suspendăm procesul de listare. Atâta timp cât compania este în insolvenţă, cred că este nerealist să vorbim despre listare“, a declarat Dumitraşcu în cadrul conferinţei organizate de ZF „Bursa românească, piaţă emergentă“.
El a spus însă că Electrica este pregătită de listare. „Electrica este o companie vandabilă, cerută şi care va fi vândută pe bursă. Ne menţinem termenul de listare: primele zile ale lunii iunie.“ În schimb, listarea Complexului Energetic Oltenia va fi amânată pentru a putea fi evaluate rezervele de cărbune ale societăţii, iar în aprilie va fi prezentat un nou termen pentru finalizarea acestei listări.
Astfel, Electrica ar putea fi cea mai importantă privatizare de pe bursă din acest an. Statul vinde 51% din acţiunile companiei, prin majorare de capital, ceea ce înseamnă că banii vor intra în companie. În prezent, Electrica are un capital social de 2,06 mld. lei (458 mil. euro), iar valoarea ofertei iniţiale ar putea fi mai mare, deoarece statul nu poate vinde sub valoarea nominală. Înainte de listare, compania va fi divizată, urmând să fie desprinse participaţiile minoritare pe care statul le deţine la companiile de distribuţie a energiei deja privatizat (filialele Enel, E.ON şi CEZ). Electrica va rămâne cu participaţiile majoritare la Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Electrica Distribuţie Transilvania Nord şi Electrica Furnizare, companii evaluate în anuarul ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România din 2013 la circa 970 mil. euro.
Compania care va prelua participaţiile minoritare deţinute în prezent de Electrica ar putea fi punctul de pornire pentru viitorul fond de investiţii al statului în energie, a mai spus Dumitraşcu. El a afirmat că valoarea participaţiilor minoritare este de câteva sute de milioane de euro, la care s-ar putea adăuga participaţia de 18% din Rompetrol Rafinare care va rămâne la stat după vânzarea pachetului de 26%, dar şi cota de 20% pe care statul o va deţine în fondul de un miliard de dolari promis de KazMunaiGas ca parte a deal-ului de la Rompetrol. Astfel, fondul poate ajunge la o valoare de un miliard de euro, din care va finanţa proiecte strategice în sectorul energetic, pasul următor fiind listarea lui la bursă. Andrei Chirileasa
Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti
Dacă cele opt bariere vor fi ridicate, rulajele zilnice cu acţiuni pe bursă pot ajunge la câteva zeci de milioane de euro, iar valoarea companiilor listate la bursă va creşte cu zeci de miliarde de euro.
Activele româneşti listate la bursă, acum subevaluate, vor avea o valoare mult mai aproape de realitate. Ungaria, cu o situţie macroeconomică mult mai dificilă decât a noastră, rulează 40 de milioane de euro într-o singură zi cu doar patru acţiuni.
Dacă piaţa de capital va reuşi să elimine cele opt bariere, care ţin atât de bursă, cât şi de reglementator, bursa va cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Iar de pe urma acestui lucru vor beneficia economia şi avuţia naţională. Fondul Proprietatea nu va mai avea niciun motiv să se listeze secundar la Londra.
Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF)
Până la 1 iunie, legea pieţei de capital va avea o formă unitară; acum multe din prevederi sunt menţionate în acte secundare care completează această lege. Din punctul de vedere al modificărilor de reglementări pe care le avem de făcut, cred că este posibilă intrarea în categoria pieţelor emergente la finalul anului 2015, dacă avem şi sprijinul legiuitorului. Fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung, prima pensie o vor plăti abia în 2026 şi până atunci le vor intra în conturi câte un miliard de euro în fiecare an. Fondurile de pensii ar trebui să participe, alături de SIF-uri, la proiecte mari de investiţii publice. Să nu ne plângem că vrem să recapitalizăm CEC şi că nu există bani, că am renunţat la construirea reactoarelor II şi III de la Cernavodă, că avem nevoie de bani pentru a construi autostrada Comarnic-Braşov. Fondurile de pensii private trebuie să participe cu investiţii la marile proiecte publice.
Claudiu Cercel, director general adjunct la BRD-Groupe Société Générale
Pentru a fi relevanţi, bursa are nevoie de volume zilnice de tranzacţionare de 50-70 milioane de euro. Pentru a ajunge la aceste cifre avem nevoie de o infrastructură mai bună şi reglementări actualizate prin eliminarea celor opt bariere. Sper ca în doi-trei ani să ajungem la aceste volume. Cred că vom deveni bursă emergentă înainte ca economia să intre în zona euro, ideal ar fi în doi-trei ani. Una din marile şanse de dezvoltare a pieţei de capital vine chiar din sistemul bancar, care trebuie să se alinieze la un set nou de reguli instaurat de BASEL III, care va trebui adoptat începând din 2015 şi până în 2019. Acest sistem nou de reguli este mai restrictiv şi va restrânge creditarea în economie, astfel că apare marea şansă de a dezvolta canalul bursier de finanţare pentru a echilibra economia. Aş vrea să nominalizez o companie cu potenţial de a veni pe bursă - CEC-ul, ca o variantă de a utiliza bursa pentru a dobândi capitaluri suplimentare.
Liviu Stoleru, directorul general al companiei Cemacon Cluj
Bursa este cea care trebuie să aibă o strategie de „hunting“ prin care să atragă investitori şi noi jucători în piaţă. În rândul antreprenorilor români se manifestă o lipsă de informare şi de educaţie cu privire la faptul că prin listare se pierde controlul asupra businessului. Prin listare la bursă, compania devine vizibilă şi poate să atragă capital de la investitori pentru a-şi dezvolta activitatea, de asemenea proprietarul are o cale de exit, dacă la un moment dat va dori să îşi vândă afacerea.
Evoluţia bună a indicatorilor operaţionali ne-a ajutat să avem o performanţă bună pe bursă şi să atragem investitori. Am reuşit să creştem cu peste 20-30% în fiecare an în condiţiile în care sectorul materialelor de construcţii a scăzut în ultimii ani. De asemenea, am reuşit să ne restructurăm datoriile, cu ajutorul băncii şi prin participarea investitorilor de pe bursă.
Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti
Bursa de la Bucureşti poate deveni piaţă emergentă nu mai devreme de anul 2017. Alături de ridicarea barierelor, trebuie să fie parcurse o serie de etape tehnice de precalificare. Însă vor exista mari avantaje pentru bursă chiar dinainte de a deveni piaţă emergentă, pentru că primii paşii pe care îi facem spre calificare vor atrage investitori noi şi fluxuri noi de capital din partea fondurilor care se pregătesc de upgradarea pieţei.
Există companii ce pot fi listate la bursă, aşa cum sunt Romtelecom, sau Salrom, sau alte companii din portofoliul Fondului Proprietatea. Nu pentru plăcerea bursei, ci pentru interesul public. Fondurile de pensii private au nevoie de un peisaj cât mai diversificat pe piaţa locală de capital. Mai devreme sau mai târziu, fondurile de pensii private vor ajunge să aibă prea mulţi bani, să îi investească doar în titlurile de stat.
Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, Ministerul Economiei
Am suspendat contractul cu intermediarii listării Hidroelectrica, bănciile Morgan Stanley şi Raiffeisen, având în vedere reintrarea companiei în insolvenţă. Nu pot avansa încă un nou termen privind listarea Hidroelectrica. Pe de altă parte, termenul stabilit pentru listarea Electrica rămâne valabil: primele zile ale lunii iunie. Pentru listarea CE Oltenia, au intervenit nişte întârzieri legate de omologarea rezervelor de cărbune. Listarea ar putea avea loc în perioada 15 septembrie-octombrie, dar în luna aprilie vom putea spune mai exact. Ar fi bine să vedem companii listate la bursă, e greu de crezut că doar prin aportul statului bursa poate să devină piaţă emergentă. Sunt domenii cu o pondere mare în PIB, aşa cum este agricultura, care nu sunt reprezentate la bursă. Trebuie să aducem pe bursă marile companii din economie.
Miruna Suciu, partener la casa de avocatură Muşat & Asociaţii
Ofertele de vânzare făcute de stat sunt un impuls bun pentru bursă, dar nu suficient, sunt necesare şi listări de companii private. Cred că dacă oferta publică de la AdePlast nu ar fi eşuat, în acest an am fi avut două sau trei listări din partea unor companii private. Statul are un număr limitat de companii. Nu toate se pretează pentru a fi listate la bursă, fie pentru că sunt din sectoare strategice, fie pentru că sunt din domeniul militar.
Discutăm cu două companii private interesate să se listeze la bursă. Listările ar putea avea loc în a doua jumătate a anului. Aceste listări nu vor avea loc indiferent de condiţia în care se va afla piaţa, ci decizia de listare va aparţine acţionarilor. Suntem mai optimişti acum, decât eram la începutul anului 2013, în ceea ce priveşte listarea de companii private la bursa din Bucureşti.
Raluca Ţintoiu, directorul general al ING Pensii
Influenţa fondurilor de pensii private este în creştere pe piaţa de capital. În acest an activele fondurilor de pensii private vor depăşi 4 miliarde de euro, iar în următorii doi ani vor mai injecta 500 de milioane de euro pe piaţa de capital.
Astfel că avem nevoie de cât mai multe instrumente financiare pe piaţa locală de capital, pentru a nu fi nevoiţi să investim cât mai mult în titlurile de stat sau pe alte pieţe de capital străine.
În perioade de volatilitate pe pieţele financiare, aşa cum este cea de acum cauzată de evenimentele din Ucraina, investitorii străini cu expunere pe piaţa locală devin nervoşi. Şi noi ne gândim la ceea ce se întâmplă şi analizăm situaţia.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014
