Statul negociază în subteran şi cedează acţiunile la Rompetrol cu toate că procesul de recuperare a 516 mil. euro nu s-a încheiat

Statul deţine în prezent o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care în primele nouă luni ale anului trecut a avut vânzări de 9,1 mld. lei (2 miliarde de euro). În aceeaşi perioadă compania a raportat pierderi de 320 mil. lei (72 mil. euro).

"Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa. Proprietarii Petromidia pot să o ţină la infinit pe pierdere pentru că ei îşi scot banii din celelalte două verigi ale lanţului de prelucrare a ţiţeiului, respectiv din extracţie şi distribuţie. Statul trebuie să iasă din acţionariatul Petromidia într-o manieră cât mai puţin păguboasă, dar este la discreţia totală a kazahilor", spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol.

Statul are de recuperat o creanţă în valoare de circa 688 mil. dolari (516 mil. euro) de la Rom­petrol în baza căreia a primit cu forţa o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

Cele două părţi s-au grăbit să încheie vineri un acord, lăsând negocierea detaliilor pentru o dată ulterioară, în condiţiile în care astăzi era stabilit un nou termen în procesul dintre stat şi Rom­petrol care ar fi putut da peste cap negocierile.

"Este un proces pe rol, pentru că oferta celor de la Rompetrol era greu acceptabilă de autorităţile române. Suntem în negocieri, dacă ajungem până luni la o înţelegere, cu atât mai bine. Dacă nu, luni va decide instanţa, însă după aceea, în funcţie de decizia instanţei, pot apărea şi alte repercusiuni", spunea săptămâna trecută premierul Victor Ponta, înainte de semna­rea memorandumului.

Rompetrol este asistat în procese de două dintre cele mai puternice case de avocatură din România, respectiv Ţuca Zbârcea&Asociaţii şi NNDKP, condusă de Ion Nestor.

Documentul semnat vineri prevede ca statul şi Rompetrol să încheie disputa privind conversia în acţiuni a obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în favoarea statului.

"Forma finală a înţelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea şi avizarea tu­turor detaliilor tehnice şi comerciale, dar şi după aprobarea acestora de către autorităţile de resort şi de către consiliul de administraţie al companiei naţionale de ţiţei şi gaze KazMu­nayGas, unicul acţionar al Gru­pului Rompetrol", au precizat repre­zen­tanţii Rom­petrol în comunicatul emis pe bursă.

Povestea creanţei deţinută de stat la Rom­petrol începe în anul 2003, când Adrian Năs­tase, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu au semnat ordonanţa prin care Petromidia, de­ţi­nută de Dinu Patriciu, a primit facilitatea de a-şi transforma datoriile istorice ale Petromidia - în valoare de 285 mil. dolari, plus dobânzile şi pe­nalităţile afe­rente, care au urcat cifra totală la 603 mil. dolari (571 mil. euro la acea vreme) - în obli­gaţiuni pe şapte ani. Obli­gaţiunile erau convertibile, iar Guvernul i-a lăsat emitentului dreptul de a decide dacă la scadenţă plăteşte banii sau converteşte obligaţiunile în acţiuni.

Dinu Patriciu a vândut în 2007 grupul Rompetrol, lăsând povara răscumpărării obligaţiunilor pe umerii kazahilor de la KazMunaiGaz, care au preluat grupul de la omul de afaceri român.

La scadenţă, kazahii i-au plătit statului numai 54 de mil. euro din această creanţă pe care o moşteniseră de la Dinu Patriciu, fostul proprietar al Rompetrol Rafinare. Pentru restul de 516 mil. euro statul a primit fără să vrea acţiuni la Rompetrol, deţinând în prezent un pachet de 44,7% din acţiuni.

Statul a atacat în instanţă decizia de conversie a obligaţiunilor în acţiuni, iar conflictul a durat mai bine de doi ani, timp în care cele două părţi au negociat în tăcere un acord. Între timp s-a creat şi un comitet interministerial care poartă permanent discuţii cu privire la bazele soluţionării acestui conflict.

Deşi valoarea pachetului deţinut de stat la Rompetrol aproape s-a dublat de la începutul anului, în prezent acesta este evaluat la circa 264 mil. euro, de două ori mai puţin decât suma pe care statul o avea de recuperat de la Rompetrol.

În aceste condiţii, dacă tranzacţia de răscumpărare de către kazahi a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de stat ar avea loc la preţul de pe bursă, acesta din urmă ar ieşi în pierdere cu circa 252 mil. euro.

Potrivit unor surse apropiate tranzacţiei, statul s-ar fi înţeles cu kazahii ca în contul tranzacţiei de vânzare a pachetului deţinut la Rompetrol acesta să se oblige la realizarea unor investiţii noi în companie care să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Re­prezen­tan­ţii Rompetrol au anunţat de altfel un plan ambiţios de in­vestiţii, în valoare de 200 mil. dolari, des­tinat ex­tinderii re­ţe­lei de ben­zi­nării.

De la con­ver­sia în ac­ţiuni a obliga­ţiunilor statului la Rompetrol Ra­finare com­pa­nia a adunat pierderi semnificative. Astfel, în 2011 şi în primele nouă luni ale anului trecut Rompetrol Rafinare a raportat pierderi de 1,05 miliarde de lei (245 de milioane de euro), care se adaugă pierderilor din anii anteriori pe care compania le-a raportat încă din anul 2006 şi care s-au cifrat la aproape 2 miliarde de lei (492 milioane de euro).

Pentru a putea continua activitatea, kazahii din grupul KazMunaiGaz, care controlează Rompetrol Rafinare, au împrumutat compania românească cu sume uriaşe, astfel că din totalul datoriilor de 4,6 miliarde de lei (peste un miliard de euro) ale companiei majoritatea sunt credite in­tragrup.

O parte din pierderile suferite de Rompetrol Rafinare în ultimii ai au fost cauzate de dobânzile plătite de companie în contul acestor împrumuturi care erodează "averea" acţionarilor minoritari.

Acţiunile Rompetrol Rafinare au atins un nou maxim pe bursă, apreciindu-se vineri cu 8,3%, până la un preţ de 0,0589 lei/unitate. De la începutul anului titlurile companiei au urcat cu 87%, reprezentând cea mai bună evoluţie de pe bursă.

Guvernul mizează să încaseze în acest an 705 milioane de lei (160 milioane de euro) din cedarea pachetului minoritar al Rompetrol, conform unui document oficial citat de Mediafax.

La preţul actual de pe bursă al titlurilor Rompetrol de 0,0589 lei şi suma pe care mizează statul, kazahii care controlează Rom­petrol ar putea prelua 27,09% din acţiunile Rompetrol, iar Ministerul Economiei ar mai rămâne cu circa 17,6% din acţiuni.

Dacă statul va rămâne cu o participaţie de cel puţin 10% din acţiunile Rompetrol, aşa cum prevede memorandumul semnat vineri, kazahii nu vor mai fi obligaţi să deruleze o nouă ofertă de preluare a companiei, astfel că ceilalţi acţionari minoritari ar putea să nu primească acelaşi preţ pentru participaţiile pe care le deţin în companie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels