Investitorii au plasat ordine în valoare de 60 de milioane de euro în oferta Transelectrica (TEL), iar statul va încasa circa 37,6 milioane de euro, cererea de acţiuni fiind în final cu 53% mai mare decât oferta, potrivit datelor disponibile ieri, la închiderea ediţiei.
"Noi am pornit de la început cu ideea să facem această ofertă şi să demonstrăm că bursa este o alternativă de finanţare pentru stat şi pentru companiile private şi credem că rezultatul este încurajator pentru programul de privatizare al Guvernului", a declarat Răzvan Paşol, preşedintele Intercapital Invest, care a făcut parte din consorţiul de intermediere al ofertei alături de BCR şi Swiss Capital.
Interesul micilor investitori, care au venit cu aproape 11 milioane de euro de acasă pentru a cumpăra acţiuni la Transelectrica, este îmbucurător şi arată că mesajul ofertei a ajuns la publicul-ţintă. Anul trecut oferta prin care statul a încercat să vândă pe bursă 9,84% din acţiunile Petrom a trecut aproape neobservată, deşi Petrom este o companie mult mai mare şi mai cunoscută decât Transelectrica.
Interesul ridicat al micilor investitori a făcut ca preţul de pe tranşa mică să urce datorită mecanismului de alocare stabilit de intermediari, ajungând ieri la 15,7 lei/acţiune, cu 5,4% peste preţul minim din ofertă de 14,9 lei. Astfel, micii investitori vor plăti un preţ mai mare decât investitorii instituţionali şi persoanele fizice care au subscris pe tranşa mare, care vor plăti preţul minim de 14,9 lei.
"Interesul investitorilor mici ne-a depăşit aşteptările şi ne bucurăm că aceştia sunt mai activi şi interesaţi de companii româneşti cu potenţial de dezvoltare. Se dovedeşte că alegerea unui mecanism flexibil a fost una bună şi a permis, într-adevăr, unei game largi de investitori să subscrie", a declarat Dan Weiler, directorul executiv de corporate finance şi investment banking al BCR.
Intermediarii s-au bazat în oferta Transelectrica în special pe fondurile de investiţii, cărora le-au alocat o tranşă de 90% din ofertă. Totuşi, deşi tranşa mare a fost suprasubscrisă, majoritatea investitorilor mari, mai experimentaţi, au subscris la preţuri apropiate de minim, astfel că preţul final pe această tranşă va fi sub 15 lei, ceea ce trage în jos valoarea finală încasată de stat.
Preţul mai mare plătit faţă de fondurile de investiţii ar putea fi un motiv de nemulţumire pentru micii investitori, care au militat mereu pentru obţinerea unui discount faţă de investitorii mari, iar asta ar putea determina un interes mai redus al "retailului" în ofertele viitoare.
"Faptul că statul a descurajat tot timpul formarea unei clase de investitori (vezi depunerea celor cinci declaraţii anuale la fisc, necompensarea în cadrul aceluiaşi an a pierderilor cu câştigurile, neprotejarea investitorilor de pe piaţa RASDAQ) a condus acum să rămână la mâna fondurilor de investiţii. Oricâtă deschidere şi orice efort a făcut statul în aceste luni se ştie de către toată lumea ce probleme sunt în companiile energetice de stat şi dacă nu vor fi rezolvate adevăratele probleme, atunci următoarele oferte se vor face la un preţ şi mai mic sau se pot transforma chiar în eşecuri", a declarat Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
