Bursele dezvoltate au reacţionat cel mai puternic la decizia istorică luată de Banca Centrală Europeană (BCE) de a face infuzii de capital de 60 miliarde de euro/lună, raportând creşteri şi de 7,8% săptămâna trecută.
BCE va începe din martie să cumpere active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, programul întizându-se până în septembrie 2016. Pe bursa de la Bucureşti, piaţă de frontieră, efectul deciziei BCE a fost puţin vizibil, indicele BET raportând un plus de circa 1%.
Bursa de la Helsinki a raportat cea mai mare creştere, de 7,89% săptămâna trecută, urmată de bursa de la Milano, cu un avans de 6,57%. Creşteri semnificative au fost înregistrate şi de bursa de la Budapesta şi de bursa de la Atena, care au avansat săptămâna trecută cu peste 6,3%. Indicele bursei de la Paris a urcat cu 5,96%, în timp ce indicele DAX al bursei germane a urcat cu 4,7%.
Programul de achiziţii anunţat de BCE are misiunea de a redresa economia din zona euro şi de a combate deflaţia, la fel cum a făcut banca centrală a Statelor Unite ale Americii – Fed –, care a derulat trei programe de relaxare monetară începând din 2008 până în octombrie 2014.
În acest interval, Fed a injectat 6.700 de miliarde de dolari în pieţele financiare, iar acum bursele americane sunt la maxime istorice. În trimestrul al treilea 2014, economia SUA a raportat o creştere anuală de 5%, cel mai rapid avans din ultimii 11 ani, cu mult peste estimarea iniţială de 3,9%, faţă de o creştere de modestă a economiei zonei euro, de sub 1%. În decembrie 2014, BCE a redus estimarea de creştere a economiei din zona euro la 0,8% pentru 2014 şi 1% pentru 2015, de la 0,9% şi, respectiv, 1,6% în prognoza anterioară.
