"Unul din principalele motive pentru care debitorii aleg sa formuleze cererea de deschidere a procedurii de insoventa de bunavoie este pentru a obtine ca in box acea numaratoare pana la 10, adica o perioada de gratie in care sa fie aparati de orice actiune a creditorilor lor" - Sebastian Gutiu, managing partner al casei de avocatura Schoenher
Criza economica si reducerea dramatica a accesului la finantare pun pe masa actionarilor si a directorilor companiilor care nu pot rezista in aceste conditii varianta intrarii deliberate in insolventa pentru a-si proteja afacerea impotriva creditorilor si a nu mai plati penalitati la stat pentru sumele datorate. Chiar daca le poate afecta renumele firmei, actionarii prefera aceasta varianta.
"Nu am o statistica exacta, dar pot spune ca a crescut foarte mult numarul firmelor debitoare care deschid singure procedura de insolventa. Aceasta poate fi admisa in cinci zile, daca este deschisa de catre societatea debitoare si ofera o serie de avantaje clare. Procedura a fost gandita si poate fi comparata cu procedura americana, avand un rol si de protectie in fata creditorilor, in conditiile in care toate actiunile impotriva firmei sunt stopate", explica Arin Stanescu, unul dintre cei mai experimentati avocati lichidatori de pe piata.
Nu exista date la nivel national, dar la nivelul pietei RASDAQ, care este o piata transparenta si societatile sunt obligate sa transmita aceste date, numarul cazurilor de insolventa a urcat spectaculos luna aceasta, peste 10 firme raportand in ultimele doua saptamani ca au deschis procedura de insolventa.
De la inceputul anului, circa 39 de companii din cele peste 1.600 cate sunt listate pe piata RASDAQ, adica un procent de 2,4%, au publicat sentinte judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.
Intrarea in insolventa nu inseamna insa falimentul firmelor respective, ci doar faptul ca acestea nu au la un moment dat lichiditatile necesare achitarii unei datorii scadente.
De altfel, tot mai multe firme intra de buna voie in insolventa pentru a avea ragaz sa-si reorganizeze afacerile, puternic lovite de criza economica. "Am hotarat de buna voie sa intram in insolventa pentru ca termenul de plata a datoriilor restante este mai lung si avem mai mult timp pentru reorganizarea societatii si recuperarea propriilor creante. Evident si creditorii trebuie sa fie de acord cu acest lucru. In plus, nu se calculeaza penalitati pentru sumele din tabelul creditorilor, respectiv cele pe termen lung", spune Yannis Mythis, directorul general al producatorului de lactate Brailact, cea mai mare companie de pe RASDAQ pentru care a fost deschisa procedura insolventei, desi intre timp compania sustine ca si-a platit datoria pentru care i-a fost solicitata insolventa. Brailact a avut anul trecut afaceri de 31,5 mil. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
