Zona euro nu este pregătită pentru un nou şoc economic. PIB-ul său, erodat de recesiunile profunde de după 2008, nu şi-a revenit încă de pe urma crizei financiare mondiale. Cererea internă este în continuare afectată de rata de două cifre a şomajului, nivelul ridicat al datoriilor şi volumul scăzut al investiţiilor, în pofida stimulentelor puternice puse în aplicare de Banca Centrală Europeană. Spre deosebire de alte episoade de stabilitate la nivel mondial înregistrate în ultimii ani, turbulenţele recente nu-şi au originea în Europa. De această dată, pieţele emergente şi China în special îi îngrijorează pe investitori şi economişti.
Expunerea directă economică a Europei faţă de China prin exporturi este limitată, dar Europa ar putea fi vulnerabilă în mod indirect dacă turbulenţele de pe piaţa chineză continuă, în special prin impactul asupra ratei de schimb a euro, susţine Rob Carnell, economist al ING.
Ar putea apărea şi alte efecte indirect, cum ar fi o reducere a investiţiilor pe fondul temerilor privitoare la perspectivele economice, arată Ken Wattret, economist al BNP Paribas.
Euro a început să crească în raport cu dolarul şi multe alte monede după ce s-a depreciat semnificativ la începutul anului.
Acum, euro va creşte în condiţiile în care investitorii cred că banca centrală americană va ezita în ceea ce priveşte majorarea ratelor dobânzii. O apreciere în continuare a euro ar putea afecta perspectivele exporturilor europene la nivel mondial.
În timpul crizei bursiere din ultimele zile, euro a fost unul din puţinele active care s-au apreciat. Chiar şi în cele mai cumplite momente ale crizei datoriilor din zona euro, moneda unică a fost considerată un activ sigur. Doar intervenţia istorică a Băncii Centrale Europene prin pornirea unui program masiv de achiziţii de active însoţit de reducerea dobânzilor a mai slăbit euro, spre bucuria Franţei şi a altor economii mai slabe care vor un euro depreciat pentru a-şi susţine exporturile.
De asemenea, inflaţia s-ar putea menţine la un nivel scăzut în zona euro.
În ceea ce priveşte avantajele generate de turbulenţele recente, preţul petrolului este împins în jos. Majoritatea ţărilor europene au costuri ridicate legate de importurile de energie, astfel că preţul mai mic al petrolului va duce la scăderea acestor costuri şi ar putea mări bugetele consumatorilor dacă vor scădea şi preţurile carburanţilor.
Economistul ING estimează că rata de creştere a economiei zonei euro ar putea fi cu 0,2 puncte procentuale sub estimări dacă temerile legate de creşterea din China şi Asia se menţin. Pe termen mai lung, însă, este dificil de estimat ce se va întâmpla.
