Prin vânzarea pe Bursă a unor pachete semnificative de acţiunidin companiile pe care le mai are în portofoliu statul îşi poateacoperi şi găurile la buget, dar poate contracara şi tendinţa dedepreciere a monedei naţionale, evitând astfel un nou împrumut dela FMI.
Experienţa recentă a listării unui gigant petrolier dintr-o ţarăemergentă, grupul petrolier brazilian Petrobras, arată că o ofertăpublică poate aduce pe lângă bani la buget şi o apreciere acursului de schimb. Statul brazilian a vândut acţiuni de 70 mld.dolari la Petrobras, iar pe durata ofertei moneda braziliană(realul) s-a apreciat puternic, datorită cererii mari din parteainvestitorilor străini, determinând banca centrală să cumperevalută pentru a echilibra cursul.
În 2009, statul a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI,Comisia Europeană şi Banca Mondială, principala motivaţie fiind căbanii sunt necesari pentru ca Banca Naţională să-şi creascărezervele valutare pentru a apăra cursul. Ulterior, o parte dinbani a ajuns la bugetul de stat pentru plata pensiilor şisalariilor bugetarilor.
În acelaşi timp, statul polonez a vândut pe bursă acţiuni decâteva miliarde de euro şi nu a avut nevoie nici de împrumut de laFMI, iar deprecierea zlotului a fost mai mică decât cea aleului.
"E clar că e mai bine să privatizezi pe Bursă decât să iei banide la FMI, dar statul trebuie să-şi restructureze şi cheltuielile.Orice ban din privatizări care nu e cheltuit pentru şcoli,sănătate, drumuri şi siguranţă este irosit. Este ca şi cum ţi-aivinde casa ca să cumperi mâncare", a declarat Florin Ilie,directorul departamentului de pieţe de capital din cadrul INGBank.
Ministerul Economiei a promis că va vinde pe Bursă circa 10% dinPetrom şi câte 15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica. Doar dinaceste oferte, statul poate aduna aproape 1 mld. euro. DeşiGuvernul a aprobat vânzarea acestor pachete, Ministerul Economieinu a demarat nici măcar procedura de selecţie a intermediarului. Înschimb, preşedintele a anunţat că anul viitor România va încheia unnou acord de împrumut cu FMI.
"E mult mai uşor instituţional să vorbeşti cu doi oameni de laFMI decât să pregăteşti oferte publice. Listările pot aduce valutăîn piaţă şi pot reduce presiunea pe cursul de schimb, iar odată cuinvestitorii de portofoliu ar veni şi alţi investitori, cum suntcei de private equity", explică Florin Ilie.
Statul mai are în portofoliu CEC-ul, Poşta, Hidroelectrica sauaeroporturile, care pot stârni interesul investitorilor străini şipot aduce miliarde de euro pe piaţa locală.
"Sigur că, la modul teoretic, ar fi mai bine ca statul sălisteze companii pe Bursă ca o alternativa la imprumuturi. Credînsă ca aceste oferte publice ar trebui să se facă indiferent deacordurile cu FMI. Statul trebuie să facă aceste listări ca săreaprindă interesul investitorilor străini pentru piaţa locală decapital. E foarte important să se înţeleagă importanţa unei pieţede capital puternice pentru economie", a precizat Bogdan Câmpianu,şeful departamentului de pieţe de capital de la Raiffeisen Capital& Investment.
Deşi România nu are companii de talia celor din Brazilia sauchiar Polonia, pentru a lansa oferte de miliarde de euro, listareamarilor companii locale poate îndrepta atenţia investitorilorstrăini spre piaţa românească, contribuind astfel la un flux stabilde investiţii de capital pe viitor.
"Nu cred că putem vorbi de un impact semnificativ pe curs alacestor oferte, deoarece magnitudinea lor individuală nu estesuficient de mare. Pe de altă parte, dacă sentimentulinvestitorilor străini se îmbunătăţeşte faţă de România, acestlucru poate contribui la creşterea investiţiilor şi la stabilitateacursului pe termen lung", a explicat Câmpianu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
