După 20 de ani de la prima tranzacţie cu acţiuni, Bursa de Valori Bucureşti este departe de a fi o voce „majoră“ pe piaţa locală financiară. Statul, mai mult împins de la spate de creditorii internaţionali, a fost cel care a populat bursa cu peste o sută de companii, în timp ce românii de rând şi companiile private merg azi, la fel ca în 1995, la bancă şi nu la brokeri pentru a se finanţa sau pentru a economisi.
Ponderea capitalizării BVB în PIB era de sub 1% în 1995, iar astăzi capitalizarea bursieră reprezintă 17% din PIB. Spre comparaţie, Polonia a ajuns în prezent să aibă o bursă de valori de patru ori mai mare decât bursa de la Bucureşti. Bursa din Varşovia, de asemenea construită prin privatizări ale companiilor de stat, reprezintă 26% din PIB-ul polonez. Rulajele cu acţiuni la Bucureşti sunt mai mici de 10 mil. euro/zi, în timp ce pe bursa de la Varşovia tranzacţiile urcă la 200 mil. euro/zi.
„Mulţi se aşteptau ca Bursa de Valori Bucureşti să fie azi mult mai departe. Zilele bune nu au venit încă, dar cred că sunt aproape“, a spus Stere Farmache, membru în consiliul de administraţie al BVB, prezent ieri la ceremonia oficială de aniversare a 20 de ani de la prima tranzacţie. El a deţinut cel mai lung mandat de director general al BVB, din 1995 până în 2009.
Bursa de Valori Bucureşti şi-a redeschis ringul pe 20 noiembrie 1995, după ce a fost închisă timp de 50 de ani în perioada regimului comunist. Şase acţiuni ale companiilor provenite în urma privatizării în masă au fost tranzacţionate în prima şedinţă a BVB.
Din primele companii, doar trei mai sunt şi astăzi listate la bursă: producătorul de componente auto UAMT Oradea (UAM), producătorul de echipamente energetice Comelf Bistriţa (CMF) şi producătorul de ţevi TMK Artrom (ART). Din prima şedinţă de tranzacţionare şi până astăzi, cotaţia acţiunilor UAMT Oradea a crescut cu peste 1.800% calculat în lei. Raportat în dolari, randamentul acţiunilor UAMT este negativ, de minus 6,6%.
